Aproximativ o treime dintre membrii Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților (8 din26) nu au adresat nici măcar o întrebare Ministerului Educației pe parcursul primei jumătăți a mandatului parlamentar. La Senat, în Comisia pentru învățământ, jumătate dintre membri nu au susținut nici măcar o declarație politică privind subiectele aflate pe agenda zilnică la categoria educație. Acestea sunt o parte dintre rezultatele cuprinse în analiza Enciclopedia parlamentarilor din educație, pe care Societatea Academică din România a lansat-o în pregătirea dezbaterilor parlamentare privind noile proiecte de lege ale sistemului de învățământ.
Parte a proiectului Monitorul Educației din România, Enciclopedia parlamentarilor din Educație este o analiză comprehensivă realizată de către o redacție formată din 15 elevi, studenți, părinți și cetățeni implicați de buna guvernare în domeniul educației. În ultimele luni, aceștia au analizat activitatea parlamentarilor care activează în Comisiile pentru învățământ din Camera Deputaților și Senat, focalizându-se pe biografiile acestora, declarațiile de avere și interese, precum și dacă aceștia au avut probleme cu legea sau anumite acțiuni în instanță. În pregătirea dezbaterilor parlamentare privind noile legi ale educației, echipa Societății Academice din România (organizația care implementează proiectul Monitorul Educației din România) face publice aceste biografii, pentru ca cetățenii să își poată cunoaște reprezentanții în comisiile care se vor pronunța pe marginea acestor legi.
Pe lângă biografiile parlamentarilor, aducem în atenția cetățenilor o analiză a activității membrilor acestor comisii, din perspectiva exercitării controlului parlamentar, a numărului de declarații politice/luări de cuvânt/poziționări în plen pe subiecte care vizează educația, inclusiv o trecere în revistă a succeselor legislative din primii doi ani de mandat parlamentar. De asemenea, am inclus o serie de recomandări pentru transparentizarea și eficientizarea rolului Parlamentului în dezbaterea privind politicile naționale în domeniul educației.
Citește sumarul executiv, integral, aici
Enciclopedia este disponibilă la adresa de mai jos:
Enciclopedia parlamentarilor din educație. Analiză 2021-2022
Organizația va continua să analizeze dezbaterile din Parlament pe marginea legilor educației și să monitorizeze activitatea aleșilor naționali în următoarea perioadă, în cadrul proiectului Monitorul Educației din România.
Proiect derulat de Societatea Academică din România cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
NECESITATEA REFORMARII
APARATULUI ADMINISTRATIV AL
CAMERELOR PARLAMENTULUI, ADMINISTRATIEI PREZIDENTIALE SI GUVERNAMENTAL (ministere, aparat central) ESTE O
PRIORITATE MORALA pentru realizarea PROGRESULUI NATIONAL
Marele politician si om de stiinta american, Dwight Waldo (1913 – 27 octombrie 2000), in teoria sa sustine ca, in exercitarea atributiilor, cei ce detin functii publice, trebuie sa aiba in vedere 12 obligatii mai importante si anume, fata de: 1- constitutie; 2 – legi; 3 – natiune si tara; 4 – democratie; 5 – normele de organizare birocratica; 6 – profesie si profesionalism; 7- familie si prieteni; 8 – sine; 9 – colectivitatile cu care vin in contact; 10 – interesul public sau bunastarea generala; 11- umanitate sau lume; 12 – Dumnezeu sau religie.
Waldo afirma despre aceste obligatii ca nu pot fi ierarhizate in functie de importanta, iar numarul lor poate creste, el face insa o trecere in revista a celor mai importante reguli etice existente in viziunea sa. El trateaza aceste obligatii la nivelul datoriei individuale, al datoriei fiecaruia fata de moralitatea personala si nu fata de organizatie.
In conceptia lui Dwight Waldo etica in administratia publica este o problema complexa si complicata. Acest subiect este greu de explicat si inteles avand in vedere ca in secolul nostru codurile etice s-au schimbat intr-un ritm intens, iar sentimentul ca moralitatea este “relativa” a crescut.
CAPITOLUL I
ASPECTE REFERITOARE LA SITUATIA DISCRETIONARA PRIVIND
DIMENSIONAREA APARATULUI ADMINISTRATIV AL PARLAMENTULUI
I.1. REFERITOR LA APARATUL ADMINISTRATIV AL CAMEREI DEPUTATILOR :
Acesta este manageriat de secretarul general, conf. Hotararii nr. 24 din 12.05.2009 are in schema organizatorica: 1 secretar general si 2 secretari generali adjuncti fiecare dintre acestia coordonand anumite structuri astfel;
A. Secretarul general are in subordine directa urmatoarele substructuri:
– Directia de control?!;
– Directia resurse umane?;
– Servuciul juridic;
– Serviciul audit?!;
– Cabinetul secretarului general cu subcomponentele;
– un grup de consilieri?!;
– Serv. Administrativ si Expozitii?!;
– Muzeul Parlamentului RO;
– Departamentul Secretariatului Tehnic are structura urmatoare;
– Directia pentru organizarea si evidenta lucrarilor Biroului Permanent;
– Biroul pentru protectia informatiilor clasificate?!;
– Centru de informare a Cetateanului-Registatura;
– Arhiva.
– Departamentul Economic ?! cu subcomponentele;
– Directia fin.- contabilitate?!;
– Directia decontari pentru deputati?!;
– Directia de salarizare?!;
– Directia achizitii publice?!;
– Serviciu pentru evidenta tehnica operativa a gestiunii.
– Directia generala pentru Afaceri Externe ?! are urmatoarea structura;
– Directia pentru cooperare parlamentara internationala multilaterala?!;
– Directia pentru cooperare parlamentara internationala bilaterala?!;
– Directia generala pentru dezvoltare?! din structura caruia fac parte;
– Directia pentru pregatirea lucrarilor de investiti?!;
– Directia pentru urmarirea lucarilor de investitii?!;
– Serviciul Carte Tehnica.
– Centrul International de Conferinte?!;
– Directia pentru promovare contractare si organizare?!;
– Directia pentru alimentatie?!;
– Directia pentru Relatii Publice si Protocol?!.
– Secretariatele pentru Cabinetele membrilor Biroului permanent
– Secretariatul pentru grupurile parlamentare.
B. Unul din Secretarii generali adjuncti are in subordine;
– Departamentul Legislativ, cu componenta;
– Directia procedura legislative sinteze si evaluari;
– Directia pentru organizarea lucrarilor in plen?!;
– Serviciu pentru lucrari in comisii?!.
– Departamentul de studii parlamentare si Drept comunitar?! ce are in structura;
– Directia studii si documentare legislative?!;
– Directia de drept comunitar?!.
– Directia pentru Tehnologia Informatiilor si Telecomunicatiilor;
– Secretariatul pentru comisiile permanente;
– Secretariatul pentru Cabinetele presedintilor comisiilor permanente.
C. Al doilea Secretar general adjunct are in subordine;
– Departamentul Administrativ Infrastructura si Intretinere, cu subcomponentele;
– Directia tehnica?!;
– Directia administrativa?!;
– Serviciul intretinere;
– Directia pentru transporturi?!;
– Directia Afaceri Interne?!.
Activitatea serviciilor Camerei Deputaţilor asa cum este reglementata prin Hotararea nr.24 din 12.05.2009 are ca scop îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor Camerei Deputaţilor.
Serviciile Camerei Deputaţilor asigură condiţiile organizatorice, materiale şi asistenţa de specialitate pentru pregătirea şi desfăşurarea activităţii parlamentare la sediul acesteia şi în circumscripţiile electorale.
Serviciile Camerei Deputaţilor desfăşoară următoarele activităţi principale:
– asigurarea condiţiilor pentru pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor parlamentare;
– fundamentarea necesarului de resurse financiare, materiale şi umane şi utilizarea lor, potrivit legii;
– elaborarea propunerilor privind relaţiile cu autorităţile publice, organizaţiile interne şi internaţionale şi executarea aprobărilor, potrivit competenţelor;
– exercitarea controlului intern;
– administrarea bunurilor şi serviciilor auxiliare.
Activitatea serviciilor Camerei Deputaţilor privind pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor parlamentare se realizează prin:
– pregătirea şi asigurarea condiţiilor pentru buna desfăşurare a şedinţelor Camerei Deputaţilor şi a celor două Camere, după caz;
– asigurarea asistenţei de specialitate privind dezbaterea proiectelor de lege în plenul Camerei Deputaţilor sau în plenul celor două Camere, după caz; procesarea sau întocmirea proiectelor de lege, respectiv a legilor pe baza textelor adoptate de plenul Camerei Deputaţilor sau de plenul celor două Camere, după caz; ţine evidenţa acestora;
– asigurarea asistenţei de specialitate pentru activitatea comisiilor parlamentare;
– asigurarea asistenţei de specialitate şi a activităţii de secretariat a Biroului permanent şi a comitetului ordinii de zi.
Secretarul general al Camerei Deputaţilor conduce întreaga activitate a serviciilor Camerei Deputaţilor, iar Biroul permanent al Camerei Deputaţilor conduce şi controlează serviciile Camerei Deputaţilor.
Pentru exrcitarea atributiilor mentionate Schema organizatorica a Aparatului administrativ al Camerei Deputaţilor are in componenta; 5 departamente, 2 directii generale, 23 directii, 7 servicii, 1 birou , 6 compartimente si Muzeul Prlamentului, configuratia acesteia este cu mult supradimensionata fata de nevoile impuse de conditiile obiective de functionare.
I.2. PRIVITOR LA APARATUL ADMINISTRATIV
AL SENATULUI ROMANIEI:
Conf. Hotararii sale nr.11 din 12.03.2008 are in schema organizatorica: 1 secretar general si 1 secretar general adjunct.
A. Secretarul general are in subordine directa;
– Secretariatul Secretarului general;
– Biroul audit public?!;
– Serviciul control?!;
– Biroul contencios.
– Departamentul legislativ?! are in componenta;
– Directia proceduri parlamentare, sinteza si evidenta legislative?!;
– Directia pentru lucrarile comisiilor senatului;
– Directia pentru organizarea lucrarilor plenului Senatului?!;
– Directia informare si documentare?!;
– Departamentul economic?! are in structura;
– Directia ? buget –financiar si contabilitate;
– Directia salarizare?!;
– Directia birouri senatoriale?!.
– Directia generala relatii parlamentare externe?!, are doua subcomponente;
– Directia pentru organizatii parlamentare internationale?!;
– Directia relatii bilaterale externe?!.
– Directia secretariat general?!;
– Directia resurse umane?!;
– Directia pentru afaceri europene?!;
– Directia pentru relarii publice.
B. Secretarul general adjunct are in subordine directa;
– Directia generala pentru dezvoltare?! are in componenta;
– Directia de investitii?!;
– Directia patrimoniu imobiliar?!;
– Dir. Pentru achizitii publice?!.
– Directia generala pentru logistica?! cu subcoponentele;
– Directia tehnica administrative?!;
– Directia transporturi?!;
– Directia pentru informatizarea activitatii parlamentare?!.
Pentru exrcitarea atributiilor mentionate Schema organizatorica a Aparatului administrativ al Senatului are in componenta; 2 departamente, 3 directii generale, 18 directii, 1 servicii, 2 birouri si 1 compartiment , configuratia acesteia este cu mult supradimensionata fata de nevoile impuse de conditiile obiective ale functionarii optime a acestei camere.
Biroul permanent al Senatului conduce şi controlează serviciile Senatului.
Conform prevederilor celor doua hotarari mentionate, numarul maxim de posturi pentru fiecare compartiment din structura aparatului administrativ al camerelor se aproba de catre Birourile permanente la propunerea secretarilor generali ai acestora.
CAPITOLUL II
PROPUNERI DE REFORMARE
A APARATULUI ADMNISTRATIV AL PARLAMENTULUI:
II.1. Reformarea sanatoasa, stabila si ireversibila a statului roman, nu se poate infaptui decat daca si institutiile sale de nivel superior vor initia si indeplini masurile necesare de modernizare spre eficientizare. In acest sens se impune restructurarea fundamentala a administratiilor PARLAMENTULUI, PRESEDENTIEI (S.P.P.? In nici un stat european nu exista structura separata pentru paza demnitari) si GUVERNULUI, in vederea eficientizarii serviciilor si a folosirii rationale a resurselor statului.
Politicile publice ale fostului MINISTER al REFORMEI, care a activat in cadrul GUVERNULUI, condus initial de Adrian Severin, iar ulterior in perioada 1992-1998, Mişu NEGRIŢOIU (19 nov.1992 – 27 aug. 1993), Mircea COŞEA (28 aug. 1993-11 dec. 1996), Ulm Nicolae SPINEANU (12 dec. 1996 – 05 dec. 1997), Ioan Avram MUREŞAN (17 apr. 1998 – 02 dec. 1998), Victor BABIUC (02 dec. 1998 – 16 dec. 1998), au avut ca finalitate cum putem constata acum DEFORMARI ALE ECONOMIEI SI ADMINISTRATIEI STATULUI si nu modernizarea sau transformari progresiste.
Ceea ce s-a realizat in ultimii ani, privind aceste demersuri pentru reforma n-au fost decat cosmetizari sau scenete mimate irational in cadrul tranzitiei fara sfarsit din Romania, catre o directie necunoscuta.
Reusita reformelor structurale, oportunitatea si profunzimea lor, depind de impartialitatea adoptarii unor politici publice, coerentea si eficienta deciziilor politice, care in mod obiectiv loveasc in propriile interese ale clasei politice, finalitatea conteaza si in functie de strategia proiectata si urmarita, daca ea exista si de implicarea activa a societatii civile.
II.2. Referitor la activitatea administrativa a Parlamentului Romaniei, este de mentionat ca pentru exrcitarea atributiilor celor doua camere, Schema organizatorica a Aparatului administrativ contine; 7 departamente, 5 directii generale, 41 directii, 8 servicii, 3 birouri , 7 compartimente si Muzeul Prlamentului (Aceasta este mai mare decat a Parlamentului European). Configuratia acestor structuri arata ca aparatul administrativ este un “MAMUT” cu mult supradimensionat, fata de nevoile reale impuse de conditiile obiective de functionare. Foarte multe directii nu au obiect de activitate, sunt cu mult supradimensionate ori au preocupari paralele, similare unele cu altele.
Situatia abuziva privitoare la dimensiunea discretionara a celor doua Aparate Administrative ale camerelor PARLAMENTULUI se datoreaza faptului ca la inceputul fiecarui mandat de 4 ani, schema acestor structuri s-a marit dupa “chipul si asemarea intereslor noilor intrati in Parlament” sau a noii puteri formate, deoarece nici o institutie nu poate invoca vreo restrictie ORI CERE JUSTIFICARE, nici macar CURTEA de CONTURI, a carui autoritate se naste, potrivit noilor reglementari, doar in urma dispozitiilor date de unul din Presedintii celor doua camere.
Analiza exhaustiva a structurii Aparatului administrativ, a celor doua camere, arata ca pentru dimensionarea schemelor organizatorice nu au fost utilizate argumente logice si nici criterii de eficienta, referitoare si la cheltuirea banului public.
Pentru determinarea nr. de parlamentari si dimensionarea serviciilor celor doua camere trebuie sa se aiba in vedere atat criteriile de eficienta operationala cat si de cheltuire economicoasa a fondurilor publice precum si de algoritmii sau normele utilizate de parlamentele tarilor europene in domeniu, care au PIB-ul pe cap de locuitor asemanator cu cel din Romania.
In Romania, in ciuda cerintelor obiective impuse de progresul national cunoscute din mosi stramosi, sunt infiintate si supradimensionate multe organizatii (unele parazitare) sau institutii administrative ale statului pe care P.I.B. nu le mai poate sustine cu resurse, fiind necesare impruputuri externe, de la FMI, B.C.E. etc pentru a realiza in multe cazuri consumuri inutile, ceea ce duce la indatorarea nejustificata a generatiilor viitoare.
Pana la stabilirea unei scheme eficiente unice, care sa deserveasca intreg Parlementul, dimensionata corespunzator, cele doua Aparate administrative ale celor doua camere trebuie sa fuzioneze, iar unele structuri (directii, compartimente) care nu au obiect de activitate sa fie desfiintate, (personalul trebuie redus in prima faza cu 40%).
In componenta structurilor administrative, ca de altfel in toate structurile statului de nivel superior, se regasesc in cea mai mare parte nomenclaturistii ai partidelor politice postdecembriste sau acolitii ai acestora, cu salarii care intrec orice inchipuire de roman situat intr-o societate aflata in criza economica. Majoritatea dintre angajatii structurilor administrative au si afaceri proprii ori sunt “lipiti” la diferite firme pentru a le asigura asa zisa protectie fata de organele de control ale statului.
II.3. Deoarece s-a dovedit ca IN ROMANIA TRANZITIA E FARA DE SFARSIT si depolitizarea functiei publice este un obiectiv fundamental, pentru a face loc performantei si reformei in administratia statului este strict necesar ca, la nivel Guvernamental, (in vederea gestionarii riguroase a banului public si economisirii resurselor bugetare), sa se infiinteze un colectiv de lucru gen “BIROUL NATIONAL pentru STUDIU BUGETAR” ce activeaza de cand a inceput criza in Marea Britanie.
Acest colectiv de lucru trebuie sa aiba doar scopuri social-economice si sa cuprinda specialisti (auditori) din toate domeniile de functionare a statului si din sectorul privat (fara pretentii de plata) cu experienta dovedita, buna credinta, onoare, demnitate si care sa manifeste multa omenie in actiunile lor.
Daca e nevoie de fonduri financiare se pot “lua sponsorizari” de la firmele “baietilor destepti” care au incasat in mod abuziv bani de consultanta si studii de fezabilitate (sute de milioane sau poate miliarde de euro) platite discretionar din bani publici pentru proiectele ce nu s-au realizat ori care nu se vor mai pune in opera niciodata. Alta sursa ar putea fi constituita din sumele achitate ilegal, pentru recuperarea TVA-lui de catre firmele care au intocmit documente false pentru exporturi fictive de bunuri.
De asemenea se pot creea fonduri financiare disponibile pentru acest scop si prin stabilirea, reducerea in mod etic si moral, a unor drepturi banesti ale magistratilor activi si pensionari, singura categorie profesionala din Romania, care primesc drepurile (incredibile) stabilite prin actiuni LEGALE de natura IMORALA impuse tocmai de ei. Acelasi regim trebuie aplicat si salariatilor din B.N.R.. In aceste domenii de activitate bugetara NU se aplica in cazul salarizarii nici un algoritm sau schema asemanatoare cu cele existente in vreun stat al UE.
ORGANIGRAMELE Ministerului Justitiei, Ministerului Public, CCR si CSM cuprind dimensiuni care in trei cuvinte se pot caracteriza prin “jaf national bugetar”.
II.4. “Intr-o democratie reala, POLITICIANUL DE ELITA, necesar societati moderne bazata pe cunoastere, TREBUIE sa fie un intelept, sa priveasca particularul prin prisma generalului si in acelasi efort de gandire sa cuprinda deopotriva abstractul si concretul. Acesta trebuie sa vada prezentul in lumina trecutului, pentru scopuri situate in viitor. Nici o parte a naturii umane sau a institutiilor omenesti nu trebuie sa-i scape cu totul din vedere. El trebuie sa fie dezinteresat si in acelasi timp sa vizeze un scop; sa fie distant si incoruptibil dar cu picioarele pe pamint ca un om de stiinta.”
II.5. Romania în toate timpurile sale istorice a avut nevoie de OAMENI de STAT (cu vocatie, talent si daruire pentru interesul general), dar acum mai mult ca oricand trebuie sa fie depuse eforturi, atat din partea OAMENILOR POLITICI DE BUNA CREDINTA cat si din partea celor mai iluminati romani (dar si straini vezi modelul – Raed Arafat de la Min Sanatatii) pentru a concentra energiile pozitive la nivel national si pune în operă gandirile lor valoroase in vederea SALVĂRII NATIUNII ROMANE care de 23 de ani se află într-o continuuă prăbuşire insa acum acest fenomen parca este mai pregnant ca oricând.
– Pentru organizarea activitatii consilierilor destinati Comisiilor Parlamentare nu este nevoie ca acestia sa fie prinsi intr-o schema organizatorica asemanatoare cu cea existenta intr-o unitate economica sau administrativa sefia sau coordonarea colectivelor de consilieri sau experti, la orice nivel, se asigura de catre decanii de varsta fara a li se oferi indemnizatii de conducere, aceasta e traditia in tarile UE.