Romania Curată

Semnați și voi Carta albă a bunei guvernări dedicată consolidării creșterii gradului de transparență instituțională

Alianța pentru o Românie Curată cheamă toate partidele să semneze Carta Albă a Bunei Guvernări dedicată consolidării creșterii gradului de transparență, inclusiv în domeniul achizițiilor publice. Față de ediția din 2012, asumată de partide, România Curată adaugă prin acest nou document solicitatea de implementare a unor propuneri referitoare la: Digitizarea serviciilor publice şi creşterea numărului lor de utilizatori; Universalizarea și diversificarea plății electronice a taxelor; Înlocuirea controalelor ad-hoc cu monitorizare sistematică pe bază de indicatori, cu ajutorul societății civile; Monitorizarea achizițiilor publice; Reducerea discreției administrative și debirocratizare; Raționalizarea și predictibilizarea investițiilor publice; Consolidarea unei culturi a transparenței instituționale și a participării societății civile în procesul decizional. Având în vedere rezultatele studiilor realizate în cadrul proiectului Podul bunei guvernări, unele măsuri referitoare la transparență se referă și la Republica Moldova, Carta urmând a fi transmisă spre asumare și partidelor cu sediul central la Chișinău.

Semnați și voi Carta Albă a bunei guvernări. Cu cât vom fi mai mulți, cu atât crește șansa asumării de către partide a acestor măsuri pentru ca ele să devină efective cât mai repede.

CARTA ALBĂ A BUNEI GUVERNĂRI

 CONSOLIDAREA CREȘTERII GRADULUI DE TRANSPARENȚĂ,

INCLUSIV ÎN DOMENIUL ACHIZIȚIILOR PUBLICE

 1. Propuneri referitoare la digitizarea serviciilor publice şi creşterea numărului lor de utilizatori

Crearea unei structuri de tip CIO (Chief Information Officer) guvernamental, care să fie subordonat Primului Ministru și să coordoneze întregul proces de e-government al României.

Magistrală unică pentru servicii publice.

Evaluarea proiectelor în curs, găsirea unor soluții de simplificare și bugetarea acestora, sau închiderea.

Crearea unui „commons” de resurse pentru sistemele digitale implementate la nivel local (cloud, portal taxe locale, coaching online) şi a unui centru de logistică și know-how digital pentru administraț

2. Universalizarea și diversificarea plății electronice a taxelor

 Modernizarea trezoreriei şi includerea unui cod de bare automat pe orice document de la stat care include o plată.

Simplificarea sistemului ro prin eliminarea câmpurilor redundante, evidenţierea metodei de plată fără autentificare şi reducerea numărului de câmpuri obligatorii care trebuie completate.

Autorizarea altor actori să colecteze taxe contra comision pe baza codului de bare (prin ATM sau alți operatori unde se pot plăti electronic facturi).

Campanii de comunicare educative și exemplificatoare dedicate plății electronice a taxelor.

3. Înlocuirea controalelor ad-hoc cu monitorizare sistematică pe bază de indicatori, cu ajutorul societății civile

 Sporirea controalelor în educaţie şi sănătate, în tandem cu activităţi de watchdog din partea societăţii civile şi mecanisme interactive online.

HG cu standarde pentru raportul anual referitor la cum au fost folosiți banii publici pentru atingerea obiectivelor (în funcţie de care se stabileşte finanţarea viitoare).

Ținte de management pentru șefi, cu înlocuirea automată în caz de non-conformitate.

Auditarea programelor finanţate din bani europeni încă de la început de către stakeholders, ONG-uri de profil şi reprezentanți comunitari.

Stabilirea unui centru de coordonare ierarhic care să monitorizeze strategia anticorupție cu autoritate mai mare.

4. Monitorizarea achizițiilor publice

 Monitorizarea unor indicatori agregați, nu doar la nivel de contract și pe tot parcursul implementării proiectului.

Monitorizarea unui indicator de conformitate administrativă precum confruntarea execuției bugetare cu datele disponibile în SICAP.

5. Reducerea discreției administrative și debirocratizare

 Simplificare legislativă.

Expertizarea anticorupţie a legislaţieiprin grup de lucru şi parteneriat cu actorii sociali (CES).

6. Raționalizarea și predictibilizarea investițiilor publice

Distribuirea de resurse bugetare pe bază de formulă, care să dea predictibilitate şi alocare directă – nu prin intermediul consiliilor judeţene ci prin organele şi organismele speciale de administrare.

Introducerea unui buget pe bază de performanţă(execuţii bugetare pe bază de program şi îmbunătăţire a planificării strategice în ministere).

7. Consolidarea unei culturi a transparenței instituționale și a participării societății civile în procesul decizional

 Monitorizarea constantă a indicatorilor minimali ceruți de legislația în vigoare.

Implementarea și monitorizarea aplicării Memorandumului privind creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public, până la adoptarea HG de la punctul 3.2.

Programe de formare pentru personalul însărcinat cu furnizarea accesului la informații de interes public și realizarea procedurii de transparență decizională.

Campanie de informare în masă și susținerea proiectelor de educație civică/juridică.

Verificarea respectării termenului limită de publicare a rapoartelor de activitate și a calității datelor incluse de autorități și instituții

Lărgirea spectrului de informaţii care trebuie publicate din oficiu, sub sancţiunea nulităţii. Obligativitatea publicării trebuie extinsă şi pentru proiecte aflate în lucru la comisiile organelor deliberative, pentru circuitul intern urmat de acestea, pentru contractele de achiziţii publice şi anexele acestora şi, în general, pentru orice informaţie care nu are, conform legii, caracter secret sau confidenţial. În acest sens, datele generate de activitatea instituţiilor publice trebuie mutate, din mediul fizic (pe hârtie) închis, în mediul virtual deschis.

Stabilirea unui format standard pentru site-urile instituţiilor publice, care să includă anumite rubrici obligatorii. De asemenea, în prezent, fiecare UAT în parte este responsabil de găzduirea şi administrarea propriului site, ceea ce înseamnă că fiecare îşi negociază contracte separate, folosind servere distincte. Aceasta atribuţie s-ar putea muta către autorităţi regionale, care ar putea negocia un pachet comun de servicii de găzduire şi administrare a site-urilor fiecărui UAT din judeţul sau raionul respectiv, pe un server comun, ceea ce ar include şi localităţile care, în prezent, nu au site, ar duce la scăderea cheltuielilor fiecărei primării şi ar permite un schimb mai rapid şi mai uşor de informaţii între UAT-uri şi un proces mai uşor de verificare a publicării documentelor din oficiu.

Clarificarea denumirii exacte pe care să o aibă rapoartele de activitate pentru fiecare categorie de instituţie şi stabilirea unor rubrici şi norme clare şi obligatorii (cum ar fi un cuprins şi pagini numerotate).

Publicarea informaţiilor de interes public în format editabil și reutilizabil (open data), pentru a permite efectuarea de studii şi cercetări fără a fi nevoie de prelucrarea sau transcrierea de mână a datelor.

Stabilirea perioadei de timp pe care un raport anual trebuie să o acopere la intervalul ianuarie-decembrie inclusiv. Raportul este, în fond, asupra activităţii instituţiei, nu a conducerii sale, deci nu trebuie să prezinte realizări dintr-un anume mandat şi nici să omită vreun interval de timp.

Şi în România şi în Republica Moldova trebuie să existe statistici disponibile public despre aplicarea legilor privind liberul acces la informaţii de interes public, o evidenţă centralizată şi publică a cererilor pentru informaţii de interes public şi a petiţiilor înaintate instituţiilor şi norme clare care să detalieze exact ce, cum şi când trebuie publicati.

Stabilirea de reguli în privința existenței unei evidenţe şi a unei arhive a tuturor rapoartelor de activitate publicate, inclusiv cele ale instituţiilor desfiinţate sau reorganizate, şi un istoric al acestor restructurări în format accesibil publicului larg.

Integrarea propunerilor anterioare într-un program mai amplu de reformă administrativă. Design-ul instituţional trebuie regândit astfel încât transparenţa să fie o parte a funcţionării de zi cu zi a instituţiilor publice, nu o componentă separată, complementară funcţionării normale dar, adesea, trecută pe plan secund sau ignorată cu totul.

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Semnați și voi Carta albă a bunei guvernări dedicată consolidării creșterii gradului de transparență instituțională

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *