Antonia Pup

Se face bine educația după pandemie? Vrem un plan concret pentru anul școlar 2021-2022

Societatea Academică din România, alături de asociațiile de elevi și alte organizații active în dezbaterea publică privind viiorul educației, trage un semnal de alarmă cu privire la lipsa unui plan concret pentru începutul anului școlar 2021-2022. Ministrul Educației s-a declarat ,,optimist” în privința posibilelor efecte ale unui val patru, iar președintele României îi ține acestuia isonul, în timp ce campania de vaccinare s-a poticnit, părinții nu sunt motivați să își vaccineze copiii, iar Biblioteca școlară virtuală – o resursă indispensabilă pentru un proces educațional calitativ, indiferent de scenariu – întârzie să apară. O temă de vacanță pe care Ministerul Educației întârzie să o predea cetățenilor: ce ne facem cu școala, începând cu această toamnă?

Redăm textul scrisorii deschise, inițiate de Societatea Academică din România (SAR):

Se face bine educația după pandemie? Vrem un plan concret pentru anul școlar 2021-2022

 

  Stimați decidenți ai sistemului educațional românesc,

 

Chiar dacă valul patru vine sau nu, educația este încă la secția ATI, cu prea puține paturi rămase libere pentru a preveni un dezastru social, o viitoare criză tehnologică și un declin economic. În perioada tranziției de la învățământul clasic la cel digitalizat, aproximativ 900 000 de copii au fost privați de accesul la educație, conform unui studiu realizat de IRES în acest sens. Pentru copiii din mediul rural, impactul pandemiei a fost cu atât mai accentuat, întrucât 41% dintre părinți au fost nevoiți să adopte strategii de reducere a cheltuielilor familiale în perioada de izolare (raport World Vision).

În aceste condiții, în care majoritatea familiilor abia au mai avut bani pentru a garanta un nivel de subzistență pentru copiii lor, unul din trei copii a participat la meditații plătite în anul școlar 2019-2020. Tot atâția au participat și la consultații/ore de pregătire gratuită.  În prezent (anul școlar 2020-2021), 19% dintre elevi participă la meditații, iar 20% din părinți au deja în plan ca în perioada imediat următoare copilul să ia ore în particular. Dacă se gândesc la următorul an școlar, jumătate dintre părinți cred că vor avea nevoie să ia ore în particular pentru copiii lor.

ONG-urile și mediul privat s-au coalizat, suplinind lipsa de acțiune a statului, organizând școli de vară din donații, creând platforme și conținut prin organizarea de echipe de voluntari sau donând echipamente pentru acces la internet. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a susținut, la nivel declarativ, educația remedială, anunțând demararea unui proiect în acest sens, însă este astăzi mai degrabă prezent în campania internă a partidului decât în miezul dezbaterii privind modul în care va fi organizat anul școlar 2021-2022. Promisiunile de reformă nu vor ține loc de acțiuni concrete și ferme: timpul nu mai are răbdare, întrucât copiii României au pierdut conținuturi importante în pandemie, iar mulți profesori au fost prea puțin motivați pentru a face față schimbării bruște a paradigmei educaționale.

Despre cum s-a implementat programul național ,,Școală după școală”, nu putem decât să estimăm ochiometric, având în vedere faptul că oficialii ministerului Educației se încurcă în datele privind numărul de elevi care au beneficiat de educație remedială. Un exemplu elocvent, care a demonstrat iresponsabilitatea autorităților în vremuri critice pentru educația românească: în vreme ce secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar spune că 242.000 de elevi au participat la programul național de educație remedială, ministrul Educației afirmă că, de fapt, au fost cu 4.000 mai mulți. Asemenea declarații demonstrează lipsă responsabilitate în implementarea unui proiect de țară, lipsa unei viziuni pe termen lung în ceea ce privește creșterea gradului de acces al copiilor dezavantajați din punct de vedere social la programe de educație remedială de calitate.

Având în vedere faptul că nu mai este mult timp până când începerea anului școlar 2021-2022 ne va prinde din nou nepregătiți, solicităm Ministerului Educației să își asume următoarele măsuri pentru ca educația să se facă bine după pandemie:

  • Cum se va face școală de la toamnă? Prezentarea unui plan de măsuri și scenarii privind organizarea procesului educațional în anul școlar 2021-2022, nu mai târziu de 15 august. Elevii, părinții, profesorii au dreptul de a cunoaște modul în care vor funcționa unitățile de învățământ preuniversitar începând cu această toamnă; de asemenea, trebuie pregătit un scenariu de avarie, în cazul în care valul patru va impune noi măsuri de restricție privind mobilitatea populației. Acesta trebuie prezentat cu încredere de către autorități în comunitățile școlare, prin valorificarea predictibilității în actul de guvernare și a creșterii gradului de încredere a cetățenilor în cei care guvernează serviciile publice;
  • Continuarea și generalizarea programului de educație remedială în anul școlar 2021-2022 la toate clasele și ciclurile de învățământ, în baza unei metodologii clare, care să cuprindă o evaluare inițială și mai multe evaluări formative. De asemenea, trebuie asigurată o masă caldă pe zi pentru fiecare elev și profesor participant la acest program, așa cum a afirmat și secretarul de stat din cadrul Ministerului Educației, Zoltán Kallós, într-o intervenție publică recentă care, din nefericire, nu a avut corespondent într-o acțiune imediată girată de instituția guvernamentală;
  • Fonduri suplimentare pentru bugetul educației, obținute în urma rectificării bugetare, din care să se asigure materialele necesare pentru renovarea cantinelor, asigurarea meselor calde pregătite chiar în comunități, achiziționarea materialelor igienico-sanitare, resurse educative certificate în mediul digital pentru profesori (cursuri online la facultăți de științele educației din universități performante);
  • Operaționalizarea Bibliotecii școlare virtuale și dotarea ei cu conținuturi create de profesorii performanți din România;
  • Continuarea campaniei de vaccinare în școli și universități, prin discuții și mese rotunde, cu concursul tuturor celor implicați în actul educațional, creșterea gradului de alfabetizare științifică în rândul elevilor, părinților și profesorilor, ca o măsură pe termen mediu și lung asumată de guvernanți.

 

În miezul pandemiei, ținând cont de faptul că intenția de vaccinare este scăzută, se impun mai mult ca oricând angajamentele tuturor partidelor politice pentru susținerea actului educațional la nivel local, cu concursul administrațiilor publice locale, indiferent de culoarea lor politică, prin alocarea de fonduri suplimentare de la bugetele locale pentru educație remedială, organizarea de sesiuni de pregătire suplimentară, crearea unor parteneriate educaționale cu mediul universitar și antreprenorial, modernizarea infrastructurii educaționale.

Nu ne permitem să pierdem încă un an școlar în care educația să fie subfinanțată, privită depreciativ față de interesele politice, guvernată iresponsabil. Aproape jumătate (48,97%) din elevii din rural care au participat anul acesta la Evaluarea Națională nu au reușit să obțină nota 5 la proba de matematică, ceea ce ar trebui să determine autoritățile să prevină un dezastru sistemic în învățământul românesc. Noi, organizațiile semnatare, ne angajăm să susținem demersurile autorităților pentru ca educația să se facă bine după pandemie, iar copiii României să nu mai fie susținuți să-și îndeplinească potențialul doar la nivel declarativ. Dincolo de consultări, comisii, strategii, proceduri și metodologii, venim în fața dumneavoastră pentru a vă cere acțiuni imediate și responsabile în beneficiul copiilor din România.

 

Inițiator: Societatea Academică din România (SAR)

Semnatari: Active Watch

Comunitatea ONedu România

Asociația Elevilor din Constanța

Asociația Vâlceană a Elevilor

Asociația Elevilor din București și Ilfov

Fundația World Vision România

Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *