Scrisoare pentru Comisia de cod electoral: ”Liste de partid, dar deschise”

Centrul pentru Studiul Democrației (CSD) a elaborat o scrisoare deschisă în care face recomandări Comisiei de Cod Electoral a Parlamentului României. Reacția cercetătorilor și studenților în științe politice vine după ce, marți, comisia a votat revenirea la votul pe liste. CSD vine cu propunerea folosirii unor liste de partid deschise, fără o ordine prealabilă. ”Alegătorii ar putea opta pentru un singur candidat de pe buletinul de vot, iar numărul de voturi obținute de un partid va reprezenta suma voturilor obținute de fiecare dintre candidații săi. Avantajul acestui sistem este că duce la un rezultat final care se apropie mai mult de preferințele cetățenilor, care au control sporit în stabilirea preferințelor lor asupra candidaților unui partid.”, se spune în scrisoarea CSD.

Alegerile parlamentare din 2012 s-au desfășurat în sistem uninominal majoritar într-un singur tur, astfel încât au fost declarați învingători cei care au reușit să obțină cele mai multe voturi în colegiile în care candidează. Marele neajuns al acesui sistem a fost numărul mare de politicieni ajunși în parlament, 588.

Centrul pentru Studiul Democrației reunește cercetători și studenți în știinte politice din Cluj-Napoca și cercetători români de la universități din străinătate.

Iată conținutul scrisorii deschise:

”Membrii Comisiei parlamentare pentru modificarea legislației electorale au votat marți, 24 februarie, în unanimitate, implementarea unui sistem electoral pentru alegerea parlamentarilor bazat pe liste de partid.

Această decizie are o serie de aspecte pozitive, dar că votul pe liste poate fi regândit într-un mod care să îmbunătățească și mai mult calitatea competiției electorale și să ducă la reprezentarea cât mai fidelă a intereselor cetățenilor.

Este eliminată posibilitatea creșterii numărului de parlamentari.

Ca elemente pozitive ale deciziei luate ieri de membrii comisiei, remarcăm:

• Păstrarea principiului proporționalității ca element de bază al sistemului electoral;
• Eliminarea colegiilor electorale de la nivelul circumscripțiilor județene, care putea genera, în funcție de contextul electoral, o creștere impredictibilă a numărului de parlamentari;
• Păstrarea în formula electorală a componentei de redistribuire la nivel național a mandatelor prin utilizarea divizorilor d’Hondt, element ce permite utilizarea tuturor voturilor exprimate și recompensarea partidelor care obțin rezultate bune la nivel național (fără a induce disproporționalități majore în distribuirea mandatelor).

Vor exista în continuare „locuri sigure” pentru candidații preferați de partide.

Pe de altă parte, considerăm că revenirea la un vot pe liste de partid închise, identic cu metoda folosită până la alegerile din 2004 inclusiv, are o serie de conotații negative:

• Partidele au rolul cel mai important în stabilirea numelor viitorilor parlamentari, prin faptul că generează liste de candidați preordonate, pe care alegătorii nu le mai pot amenda;
• Se permite existența în continuare a unor „locuri sigure” pentru anumite cadre de partid, care au mandatele garantate prin poziția pe listele electorale sau prin circumscripția în care sunt plasați.

Recomandarea noastră este folosirea unor liste de partid deschise, fără o ordine prealabilă. Alegătorii ar putea opta pentru un singur candidat de pe buletinul de vot, iar numărul de voturi obținute de un partid va reprezenta suma voturilor obținute de fiecare dintre candidații săi.

Avantajul acestui sistem este că duce la un rezultat final care se apropie mai mult de preferințele cetățenilor, care au control sporit în stabilirea preferințelor lor asupra candidaților unui partid. De asemenea, din perspectiva alegătorului, lucrurile nu se modifică fundamental față de sistemul actual. Alegătorul va vota tot un singur candidat, care aparține unui anumit partid sau care este independent.

Practic, după numărătoarea voturilor, fiecare partid care trece pragul electoral național de 5% va ordona candidații din fiecare circumscripție în funcție de numărul de preferințe obținute, iar procesul de distribuire a mandatelor se va desfășura ca până acum.

Un sistem cu liste deschise nu mai permite conducerilor partidelor să desemneze candidați în locuri sigure, deci cu mandate asigurate înainte de începerea competiției. Competiția este stimulată atât între partide, cât și între candidații aceluiași partid, ceea ce va contribui la o ofertă electorală mai bună din perspectiva electoratului.

Este important ca structura buletinului de vot trebuie să fie cât mai obiectivă, deoarece studiile au arătat că ordonarea alfabetică a candidaților îi favorizează pe cei ale căror nume încep fie cu primele, fie cu ultimele litere ale alfabetului. România se poate inspira din experiența altor state care utilizează liste deschise, precum Finlanda.

Alte avantaje pe care le-ar avea acest sistem ar fi simplitatea în raport cu cetățenii și cu partidele, creșterea transparenței mecanismelor de transpunere a voturilor în mandate, inducerea unui nivel ridicat de predictibilitate a procesului electoral.

Înțelegem rezervele partidelor cu privire la votul pe liste deschise; există temeri din partea acestora că o competiție în interiorul partidelor poate duce la slăbirea acestora și că vor apărea probleme legate de modul în care se vor raporta organizațiile locale la candidați. Totuși, considerăm că sporirea competitivității și a dezbaterilor în interiorul partidelor va duce la desemnarea unor reprezentanți mai buni în funcții publice. De asemenea, credem că în această discuție ar trebui să primeze interesele cetățenilor (nu ale partidelor) și reprezentarea cât mai bună a acestora”.