Scrisoare deschisa catre Ponta si Dragnea Cerem retragerea proiectului de lege privind descentralizarea

Organizaţii din societatea civilă, printre care si
Societatea Academică din România consideră că actuala formă a proiectului de lege privind stabilirea unor măsuri
de descentralizare este inacceptabilă având în
vedere consecințele grave pe care acest act normativ le-ar putea provoca
diverselor segmente ale societății: natură, patrimoniu, sănătate etc.

De aceea, vă cerem
retragerea proiectului
de lege privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competențe
exercitate de unele ministere și organe de specialitate ale administrației
publice centrale, precum și a unor măsuri de reformă privind administrația
publicăde pe agenda guvernamentală și punerea acestuia
în dezbatere publică în temeiul
Art. 6 alin. 7 din Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în
administraţia publică. Reamintim că o solicitare în acest sens a fost deja
înaintată în data de 5 noiembrie 2013.

Printre principalele deficiențe referitoare la prezentul
proiect de act normativ, enumerăm:

· Favorizarea corupției din sectorul administrației
publice prin plasarea în poziție de conflict de interese a autorităților județene
(în speță, Consiliile județene vor avea în subordine instituții a căror menire
era să controleze – sub diverse dimensiuni, patrimoniu, mediu etc – activitatea
Consiliilor județene);

· Apariția riscului de creare a unor inegalități în
furnizarea de servicii publice;

· Apariția unor efecte negative majore produse în
procesul de gestionarea a resurselor umane și financiare din administrația
publică;

· Expunerea României la riscul de a pierde accesul
la importante sume din fondurile europene prin necorelarea acestor modificări
cu actualul cadru instituțional de gestionare a fondurilor europene. Desi
scopul declarat este o mai bună absorbție a fondurilor europene, proiectul nu o
oferă nicio strategie cu privire la acest proces.

Totodată,
vă atragem atenția că prin aprobarea în regim de urgență a prezentului act
normativ, lipsit de viziune și realism, Guvernul României se face vinovat, încă
o dată, de ignorarea principiului transparenței procesului decizional.

Vă solicităm
luarea următoarelor măsuri necesare restabilirii dialogului social:

1. Organizarea unei dezbateri publice largi privind
procesul de descentralizare în România, fundamentată pe studii de impact și
date concrete, cu respectarea rolului legislativ al Parlamentului;

2. Renunțarea definitivă și lipsită
de ambiguități la subminarea controlului reciproc și eficient a instituțiile
statului;

3. Asigurarea unor “plase de siguranță” pentru
evitarea riscurilor ce decurg din descentralizarea deciziilor și resurselor
aferente unor servicii publice de bază, mai ales în domeniile în care trebuie
asigurat accesul egal și nediscriminatoriu al cetățenilor la respectivele
servicii;

4. Publicarea unui calendar realist de realizare a
acestor modificări, care să fie corelat cu exercitarea noilor competențe ale
aleșilor locali în noul ciclu electoral, astfel încât procesul de vot să ia în
calcul aceste noi exigențe cărora aleşii locali trebuie
să le răspundă;

5. Clarificarea
legăturii dintre acest proiect de descentralizare și proiectul de
regionalizare, cu specificarea etapelor avute în vedere pentru realizarea
acestui din urmă obiectiv;

6. Demiterea persoanelor responsabile de redactarea şi avansarea în
procedura de adoptare a acestui proiectul de lege privind descentralizarea şi a
expunerii de motive aferente.

Organizațiile semnatare:

ActiveWatch-Agenția de Monitorizare a Presei

Asociația EPAS

Asociația Funky Citizens

Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Asociația Salvați Delta și Dunărea

Centrul de Resurse Juridice

Asociația Pro Democrația

Centrul
pentru Politici Durabile Ecopolis

Centrul pentru Jurnalism Independent

APADOR-CH

CENTRAS

TERRA
Mileniul III

Fundația
pentru Parteneriat

Societatea
Academică din România

Asociația
Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni

Mai jos, într-o versiune detaliată, pricipalele noastre
obiecții:

A. Procesul decizional ignoră principiul
transparenţei

Date fiind dimensiunile schimbărilor produse de acest
proiect de act normativ, absența unei dezbateri publice ample este
îngrijorătoare. Mai mult, declarațiile din spațiul public, conform cărora acest
act ar putea evita circuitul firesc al dezbaterii în Parlament, arată un grav
deficit de transparență și de dezbatere fundamentată pe date reale.

În expunerea de motive a proiectului de lege, se susține
că principiile ce stau la baza proiectului de lege „au fost supuse spre
dezbatere publică națională”. Aceste principii nu sunt însă reflectate nicăieri
în documente, iar Secțiunea a 7-a din expunerea de motive dedicată
„Activităţilor de informare publică privind elaborarea şi implementarea actului
normativ” nu este completată.

Nu în ultimul rând, având în vedere ambiția intrării în
vigoare a acestei legi la 1 ianuarie 2014, este cu atât mai pregnantă lipsa
transparenței, cu cât la nivelul cetățenilor nu a existat o campanie de
informare care să obișnuiască cetățenii cu schimbările ce îi vor afecta direct.

B. Proiectul de descentralizare este lipsit de
viziune şi de realism

Cu certitudine, există un consens la nivelul societății cu
privire la faptul că administrația publică ar trebui să fie mai aproape de cetățean
și că, pentru a furniza servicii publice de bună calitate, sunt necesare
răspunsuri adaptate nevoilor specifice de la nivel local. Însă acest proiect de
lege nu prezintă nicio viziune coerentă despre cum și de ce ar trebui să se
întâmple acest lucru.

Nici expunerea de motive, nici proiectul de lege în sine
nu răspunde unor întrebări fundamentale: De ce este necesar acest act normativ?
Care este viziunea despre viitorul administrației publice din România care
guvernează această politică publică? Și de ce este construit așa și nu altfel?

Dincolo de absența unei viziuni de ansamblu cu privire la
acest proces complex, proiectul legislativ ignoră cu desăvârșire o lecție
recentă: reorganizarea ANAF, făcută în aceeași grabă, a dus la nerealizarea
ţintei de venituri în august şi septembrie cu 2,6 miliarde lei, respectiv la o
prognoză de nerealizare, cumulată pentru perioada august-decembrie 2013, de 3,8
miliarde lei (Sursa: Nota de fundamentare a rectificării bugetare din octombrie
2013).

Dacă reorganizarea unei singure structuri a dus la
pierderi de miliarde de lei la bugetul de stat, cum va arăta reorganizarea atât
de multor structuri? Și în ce vom număra daunele provocate de nerealizări similare în educație sau
sănătate, domenii fundamentale pentru societate?

C. Proiectul este realizat fără observarea unor
criterii obiective de legiferare

Deși proiectul de lege presupune modificări majore ale
structurilor administrației publice din România, lipsește cu desăvârșire un
studiu de impact cu privire la efectul acestora, deși Legea 24/2000 privind
normele de tehnică legislativă impune prin Art. 30 d) un astfel de document în
cazul „proiectelor de legi de importanță și complexitate deosebită”.

Mai grav, expunerea de motive reține un singur impact al
acestui proiect și anume „se apreciază că proiectul va avea un impact social
pozitiv”, pentru că urmărește „favorizarea dezvoltării comunitare echilibrate,
creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, crearea unei viziuni de
dezvoltare în acord cu priorităţile locale, precum și reducerea birocraţiei
prin eliminarea paralelismelor instituţionale şi reducerea distanţelor
administrative.” Toate aceste „efecte” sunt nejustificate de date sau de
motivări concrete; în cel mai bun caz, dată fiind absența unui studiu de
impact, acestea sunt doar aspirații.

De asemenea, lipsesc cu desăvârșire criterii și argumente
clare cu privire la alegerea structurilor care vor fi descentralizate, dar și
nenumărate excepții și derogări (dintre care cea mai fascinantă rămâne aceea
prin care Primarul General al Municipiului București va propune un conducător
pentru Direcția Agricolă a Municipiului București).

D. Există riscul inegalităților în furnizarea unor
servicii publice

În domeniile în care trebuie garantat și asigurat un acces
egal al cetățenilor la servicii publice precum pachetul de bază din sănătate,
învățământul preuniversitar obligatoriu sau standardele de mediu, decizia de
descentralizare este una cel puțin discutabilă. Tendința, inclusiv la nivel
european, este ca în anumite domenii (precum mediul sau patrimoniul) să se mențină
centralizarea pentru o gestionare coerentă a politicii naționale în domeniu. Patrimoniul național, fiind de interes național, trebuie
să se afle sub atenta gestionare a autorităților centrale.

Totodată, există un risc real ca furnizarea unor servicii
fundamentale pentru comunitate (educație și sănătate de bază) să ajungă să
depindă în mod excesiv de (in)capacitatea administrativă a autorităților locale
de a le furniza, ducând astfel la inegalități și/sau discriminări în accesul la
aceste servicii vitale.

Considerăm
că propunerea in forma actuală a Guvernului României va aduce mari prejudicii
mediului, patrimoniului natural și construit. Agențiile pentru Protecția
Mediului au atribuții în monitorizarea indicatorilor privind calitatea vieții și
a măsurilor necesare pentru îmbunătățirea acestora. Trecerea acestor structuri
în subordinea autorităților publice locale, pe care, practic, APM-urile ar
trebui să le amendeze, înseamnă un adevărat atentat asupra mediului, cu
consecințe greu de cuantificat asupra sănătății populației.

E. Efectele produse în gestionarea resurselor din administrația
publică pot fi catastrofale

Expunerea de motive arată că proiectul nu va avea niciun
impact asupra bugetului general consolidat, deși unul dintre obiectivele
declarate ale proiectului este tocmai acela de dublare a descentralizării
responsabilității funcţionale pentru serviciile publice cu descentralizarea
financiară. Din forma actuală a expunerii de motive putem înțelege că, fie
MDRAP nu a avut răbdarea de a completa secțiunea obligatorie referitoare la
modificările cheltuielilor bugetare, fie descentralizarea financiară nu va avea
loc.

Proiectul presupune și o modificare a Legii 273/2006
privind finanțele publice locale, care introduce conceptul de „standarde de
cost ale serviciilor publice respective,” însă propunerea legislativă nu dă o imagine
coerentă cu privire la care va fi politica fiscal-bugetară a statului pentru
planificarea bugetului de stat în lumina acestor modificări. Mai mult, este
greu de înțeles cum anume se va realiza această standardizare a costurilor în
mai puțin de o lună (până la aprobarea anticipată a Legii bugetului de stat),
ori cum vor fi evitate eșecuri de tipul standardelor de cost impuse în domeniul
infrastructurii încă din 2010 și nerespectate nici în 2013.

De asemenea, există riscuri reale şi mai grave, neluate în
calcul de actualul proiect legislativ, cum ar fi absenţa unor prevederi
referitoare la eventualitatea intrării în insolvenţă şi/sau faliment a
autorităţilor locale tocmai ca efect al acestei descentralizări, ori impactul
acestor modificări în termenii provizoratului produs de realocarea personalului
din administraţia publică.

În această privinţă, a resurselor umane din sistem,
efectele pot fi din cele mai grave: epurare directă a personalului sau
„loializarea” acestora prin numirile operate de Preşedintele de CJ, perioade de
blocaj determinate de ocuparea temporară a unor funcţii de conducere până la
ocuparea definitivă a posturilor, despăgubiri solicitate în instanţă pentru
pierderea unor posturi, slaba capacitate a membrilor Consiliilor judeţene şi locale
de a gestiona noile atribuţii (ei nefiind angajaţi permanent în activitatea
Consiliilor) și, mai ales, o lărgire a sferei incompatibilităților aleșilor
locali, în condițiile în care Guvernul, prin acelaşi MDRAP, propune tocmai
relaxarea regimului incompatibilităților.

---