Asociația Cercetătorilor Ad Astra îi solicită președintelui României, Klaus Iohannis, printr-o scrisoare deschisă (publică pe site-ul asociației, pe data de 28 decembrie) să trimită la re-examinare Legea privind integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare din România în Spațiul European de Cercetare (SEC). Potrivit membrilor Ad Astra, legea are prea puțin de-a face (”doar accidental”) cu ceea ce ar trebui să reglementeze, conform titlului și a motivării, ignorând documentele din domeniu din ultimii ani, cea mai ”recentă” referință fiind de acum mai bine de 20 de ani, de la ediția anterioară a SEC.
Redăm, mai jos, scrisoarea deschisă a cercetătorilor din Ad Astra:
”Domnului Klaus Iohannis, Președintele României.
Stimate domnule președinte,
Prin prezenta vă solicităm sa retrimiteți în Parlament proiectul legii privind integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare din România în Spațiul European de Cercetare, precum și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică. Considerăm că acest proiect trebuie amendat în mod esențial deoarece, în forma actuală:
1. Normează, în paralel cu alte legi, în principal cu Ordonanța Guvernului nr. 26 din 2000 cu modificările și completările ulterioare, privind asociațiile, fundațiile și federațiile, aspecte care țin de formarea de asociații de drept privat și de interes public, permițând aparent eludarea obligațiilor aferente dreptului de a administra bunuri din domeniul public și fonduri publice (art. 38–45), a reglementărilor privind evitarea conflictelor de interese în administrarea asociațiilor și a necesității existenței unor organe de conducere cheie, cum ar fi adunarea generală sau cenzorul (controlul financiar intern), a unor componente esențiale ale statutului, precum și a unor proceduri cheie cum ar fi asigurarea unicității numelui, înscrierea în registrul persoanelor juridice de drept privat, dizolvarea etc.
Reprezintă, de asemenea, o normă paralelă cu Legea 287/2004 privind consorțiile universitare, consorții care sunt aproximativ același tip de organizații cu anticipatele consorții CDI. Ambele tipuri de consorții ar fi, prin lege, persoane juridice private de interes public, chiar dacă nu respectă niciuna din condițiile stabilite prin OG26/2000 pentru aceasta, condiții care ar trebui sa fie obligatorii pentru o organizație care gestionează fonduri publice.
Astfel, se creează riscuri severe, nejustificate, privind cheltuirea fondurilor publice și administrarea bunurilor aflate in proprietate publică.
2. Normează, în paralel cu o altă lege, Ordonanța Guvernului nr. 57 din 2002, privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, proceduri și drepturi cheie privind evaluarea, clasificarea și eligibilitatea pentru finanțarea organizațiilor de cercetare, introducând confuzii, contradicții și ambiguități care pot avea consecințe grave. Introduce, printre altele, o definiție paralelă, substanțial diferită de definiția 7^1 din OG57/2002 pentru termenul „organizație de cercetare”.
3. Intervine în structura internă a Planului Național de Cercetare, Dezvoltare si Inovare, care este o Hotărâre emisă de Guvern; face ilegal și inoperant, printre altele, planul abia adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 1188/2022.
4. Contravine propriei expuneri de motive, deoarece formarea de noi organizații de cercetare, și a unei noi categorii, este de natură să crească fragmentarea sistemului, nu să o scadă – cum e declarată a fi intenția și motivația legii.
5. Tratează, în conținutul sau, cu totul alt subiect decât cel enunțat în titlu, în cea mai mare parte legea nefiind despre integrarea organizațiilor din România în Spațiul European al Cercetării (SEC). Integrarea în Spațiul European al Cercetării presupune transpunerea în legislație și în procedurile și practicile organizațiilor de cercetare și a autorităților statului a unui ansamblu de recomandări, coduri de bună practică și rezoluții ale organismelor UE, cum ar fi:
(1) Carta europeană a cercetătorilor și codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor;
(2) Codul european de conduită pentru integritatea cercetării (codul ALLEA);
(3) Comunicarea Comisiei 628/2020 privind un nou Spațiu European al Cercetării;
(4) Recomandarea 391 din 2022 privind principiile valorizării cunoașterii;
(5) Declarația de la Bonn privind libertatea cercetării științifice, din 2020;
(6) Declarația de la Roma, din 2014, privind cercetarea și inovarea responsabilă în Europa;
(7) Recomandarea 2122/2021 privind Pactul european pentru cercetare și inovare;
(8) Rezoluția 2524 din 2021 a Parlamentului European privind un nou Spațiu european al cercetării.
În cea mai mare parte, proiectul de lege tratează cu totul alte subiecte, doar accidental apărând mențiuni care ar putea fi considerate tangente la subiectul SEC. În expunerea de motive nici nu apar referințe la documentele de mai sus, singura referință fiind la ediția anterioară a SEC, lansată acum mai bine de 20 de ani.
În concluzie, ne exprimăm încrederea că veți da curs solicitării noastre și veți cere Parlamentului revizuirea acestui proiect de lege, în conformitate cu necesitățile perioadei în care ne aflăm și cu cerințele legii 24 din 2000 privind tehnica legislativă.
Va dorim sărbători fericite, Anul Nou cu bine și multă sănătate.
Membrii Asociației Ad Astra”

credit foto: Vlad Moca/ TIN












Ce frumos când oamenii creativității reclamă standarde și norme!!!
Un franțuz a numit asta acum 1/2 mileniu: LA SERVITUDE VOLONTAIRE.
(În alte probleme sociale și societale acute n-am prea auzit vocile înțelepților din AdAstra.)
sunt convins că ați auzit vocile membrilor din Ad Astra și în alte probleme, doar că nu au făcut-o în numele asociației, ci în numele propriu; Asociația are ca obiect de activitate cercetarea și, în nume colectiv (al membrilor Asociației) se pronunță pe aceste probleme, fără ca asta să însemne că, individual, aceștia ar lipsi din spațiul public; dimpotrivă
AdAstra a semnat in numele asociatiei petitii diverse in problema Rosiei Montane (adica impotriva exploatarii). Nu-mi mai amintesc bine dar parca au trimis si cel putin o scrisoare deschisa.
AdAstra este o prezență foarte episodică în peisajul public. Sincer nu știu dacă scrisorile lor deschise au mai mare greutate decât petițiile și acțiunile Declic (de exemplu). Toți știm că cercetarea e subfinanțată, că oamenii din cercetare sunt conduși de politruci și că sunt constrânși, practic, să lucreze doar pentru propria lor carieră (pasiunea se aduce de-acasă, acolo unde n-a fost extinctă!). Cunosc membri AdAstra care transpiră dacă se gândesc la Emilia Șercan, așa că … (A propos, știți cine-i președinte AdAstra?)
La mulți RomânieiCurate.ro, La mulți ani, Mihai Goțiu!!!