Ilinca Macarie, numită director adjunct al ICR Viena
pe 21 ianuarie 2013, a aflat în noiembrie 2013, din presă, că altcineva va ocupa
postul câştigat de ea prin concurs. Cum a fost posibil? După instalarea lui Andrei Marga şi ulterior a lui
Lilian Zamfiroiu ca directori ai Institutului Cultrural Român nimic nu mai pare
imposibil în această instituţie ajunsă o fabrică de sinecuri pentru politicieni
şi clientelă de rangul al doilea cum este Valentin Iovan,
propulsat in functia de secretar general adjunct după o experienţă în muncă la
Direcția Sanitar-Veterinară Dolj.
Mihaela Baston-Ciobanu (foto),
cea care a primit avizul Comisiilor de cultură şi de politică externă din Senat
pentru funcţia de director-adjunct al ICR Viena, nu cunoaşte limba germană decât la nivel “elementar” iar o search
cu numele ei nu listează decât un articol din Cronica Română chiar despre ICR. Baston-Ciobanu lucrează deja în Institut, fiind mai degrabă
o alegere comodă decât rezultatul unei strategii a lui Zamfiroiu pentru a
continua întărirea poziţiei României în viaţa culturală a Vienei, un hub între
Est şi Vest. Este posibil şi ca numirea Mihaelei Baston- Ciobanu să fie
rezultatul unui telefon, soţul acesteia fiind angajat al firmei Media
Porduction Group, o companie de marketing sportiv şi un organizator important de evenimente în
parteneriat cu instituții ale statului. Ultimul eveniment important al MPG a
fost Gabriela Szabo Run Fest 2013 din septembrie, un eveniment susţinut de
Ministerul Tineretului şi Sportului, Agenţiile pentru protecţia Mediului Ilfov
şi Bucureşti, Primăria Capitalei şi RATB.
Parlamentul a amendat ordonața
de Guvern privind ICR
Ilinca
Macarie va contesta în instanţă numirea unei alte persoane decât aceea care a
câştigat concursul, posibil pentru că majoritatea parlamentară a schimbat
regulile în timpul jocului. Chiar înainte ca Ilinca Macarie să fie validată de
ministerele Culturii şi de Externe (mai 2013), USL a amendat în Parlament
ordonanța de urgenţă pentru reorganizarea ICR în aşa fel încât directorii şi
directorii adjuncţi să fie numiţi şi revocaţi “la
propunerea președintelui Institutului şi cu
avizul comun al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă
şi al Comisiei pentru politică externă ale Senatului, prin ordin comun al
ministrului afacerilor externe, al ministrului culturii şi al preşedintelui
Institutului“.
Noua
lege a fost publicată în Monitorul Oficial în martie 2013 dar nimeni nu a înștiinţat-o pe Ilinca
Macarie care a făcut în vara acestui an stagiu obligatoriu de pregătire diplomatică
la MAE pentru poziţia de director adjunct al ICR Viena, după cum rezultă din
documentul publicat în facsimil. După demisia lui Andrei Marga, cel care a
organizat concursul pentru conducerea ICR Viena şi venirea lui Zamfiroiu, în
ultimul dialog cu ICR din septembrie 2013, Macarie a fost doar avertizată că
noua conducere ar putea reevalua situaţia. Potrivit unor surse diplomatice,
Zamfiroiu a anulat concursul pentru conducerea ICR Viena şi a numit pe
altcineva.
Ironia face ca acest concurs să fie singurul pentru
ocuparea unui post în instituţie, candidaţii precum Ilinca Macarie având de
pregătit un program de management cultural pentru 12 luni al instituţiei ţinând
cont de specificul locaţiei şi de susţinut un interviu. Mihaela Baston-Ciobanu a avut nevoie de semnătura
lui Lilian Zamfiroiu pe propunerea trimisă în scris Parlamentului. Nici organizarea
unui nou concurs şi nici criteriile de selecţie nu au fost făcute puiblice, iar SAR a adresat ICR o solicitare oficială de informaţii. De asemenea, SAR a transmis solicitari și către ministerele Culturii şi Externelor pentru a clarifica această
întâmplare neverosimilă.
