Mare mirare că a trecut AUR de 20% și a ajuns pe locul 2. Și mare spaimă. Mirarea e pentru naivi. Spaima, pentru combinatorii de serviciu (la singular sau la plural!) rămași fără obiectul muncii.
1. Bazinul mișcărilor populiste în România nu a depășit 30-35% nici în cele mai grele vremuri și nici nu sunt șanse să o facă în lipsa vreunui dezastru nemaivăzut. AUR își împarte acest scor cu USR. În vremuri normale, se așează undeva la 10%, cât să se simtă și publicul respectiv reprezentat și să nu provoace alt soi de tulburări.
2. Există două partide în România – în sensul că au oameni și capacitate administrativă, indiferent dacă ne place sau nu ce fac cu ea – PSD și PNL, urmașii FSN-ului. (PSD urmașul simbolic, via Iliescu/FDSN/PDSR iar PNL urmașul formal, via Roman/PD(FSN)/PDL). Ăștia, de țin guvernarea acum, o să aibă mereu măcar majoritate împreună, așa că nu-i vreo grijă. Aaa, că mulți sperau să dispară PSD și să pună eventual USR în loc? Dacă se descurcau mai bine cu guvernarea, de ce nu? Dar iată că n-a fost să fie.
3. Fără dubiu că AUR, deși încearcă s-o ascundă cât mai elegant, se bazează în bună măsură pe mitos-ul toxic al nației (Antonescu, Ceaușescu și alte filoane sinistre). Dar de bună seamă că vor fi teflon la acuzații, câtă vreme intelectualii de serviciu (…!) ai nației au făcut – când li s-a părut oportun – apologia rasismului social, a urii sau a vulgarității în termenii cei mai expliciți.
4. Face AUR „liste negre” cu presa? Nasol! Aproape la fel de nasol ca atunci când se făceau petiții să se taie publicitatea pentru „latrine”… sau liste cu „oamenii rușilor” inclusiv de unii care abia luaseră, aproape în văzul lumii, bani pe filiere rusești.
5. O să mai crească AUR, până pe la 30% dacă guvernarea va fi la fel de ineptă ca până acum, o să scadă spre 10 dacă printr-o minune încep să se adune lucrurile iar – într-un scenariu de mijloc – o să rămână tot pe unde e acum. Nici una nu-i vreo nenorocire: n-o să ajungă la putere, n-o să aibă ocazia să transforme România într-o țară nazist-ceaușistă. O singură problemă… La fel ca în 2000, se cam strică jocurile la alegerile prezidențiale. N-o să mai aibă băieții deștepți de cernut între doi, o să trebuiască să se predea necondiționat în fața pesedistului sau penelistului care reușește să treacă de tuurul I. Ceea ce, din păcate, nu-i neapărat cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla.
… și de aici, turbarea.
Vorbesti numai prostii habarnistule :(
Detaliaza!
La sărăcire, trebuie să se răspundă cumva, nu? Iar dacă cei care sunt la putere nu pot, speranța e pusă în cei care promit să schimbe lucrurile dacă vin la putere.
Și mai e un lucru extrem de simplu: închipuiți-vă că aveți 59 de ani, trăiți în jud. Ialomița (să zicem), în rural, v-ați pierdut job-ul (dacă ați avut șansa să aveți vreodată unul), copiii sunt plecați prin Italia și vă uitați toată ziua la televizor. Întrebare: ce afinități ați avea cu discursul dlui Cioloș sau al dlui Ciucă sau al dlui Ciolacu? Dacă ați auzi că dl Simion vrea să curețe țara de hoți, să aducă bunăstarea, să nu mai lase liftele (din cauza cărora am sărăcit) să scoată bogăția din țară, ce-ați face?
Uneori, vorba dnei prof. AMP (magistral interviu dat duminică lui Silviu Mănăstire care tot împigea gluma cu revoluția portocalie din 2004 din România): să facem mai întâi o cercetare, să vedem ce gândesc oamenii ăia!
de jigodii ce sint toti ceilalti