Romania Curată

UPDATE. Delia Nica, directorul Asociației marilor rețele comerciale din România, și-a dat demisia după ce a aruncat cu poșeta la o dezbatere la Ministerul Mediului

Directorul executiv al Asociației marilor rețele comerciale din România, Delia Nica, a fost protagonista unei întâmplări mai puțin obișnuite. În cadrul unei întâlniri la Ministerul Mediului, Delia Nica a aruncat cu poșeta într-un interlocutor. Ulterior, și-a dat demisia din bordul AMRCR, potrivit unui comunicat trimis presei.

Platforma de activism online, de-clic.ro, ce a lansat campania ”Corporația face legislația: șantaj la pet!” care vrea să oblige companiile să plătească Fondului de Mediu pentru ambalajele care nu sunt reciclate, atrage atenția asupra modului în care aceste companii se eschivează de la respectarea obligațiilor legale. Iată mai jos comunicatul de pe de-clic.ro și înregistrările video care arată ce s-a întâmplat la întâlnirea de pe 17 februarie de la Ministerul Mediului.

Jucătorii de plastic

Pentru a înțelege această afacere a ambalajelor va trebui ca cititorii să se familiarizeze cu numele, prescurtările și acronimele afacerii. Lista este mai jos:

AFM – Administrația Fondului pentru Mediu, ține de Ministerul Mediului și adună banii de la poluatori, inclusiv taxa de mediu pentru ambalaje nereciclate.

OTR – Organizație de transfer de responsabilitate, e de fapt o organizație care doar plimbă hârtii și scapă producătorii de responsabilitatea reciclării. OTR-urile sunt deținute de jucătorii importanți din rândul producătorilor.
Reciclatorii – sunt firmele care efectiv colectează și procesează deșeurile din plastic.

Legea prevede că acele companii ce scot pe piață produse ambalate să le recicleze sau să plătească o taxă pentru fiecare kilogram de ambalaj nereciclat. Marile corporații din industria alimentară s-au grupat în organizații de transfer de responsabilitate (OTR) în sarcina cărora au transferat obligația reciclării. Aceste organizații lucrează la rândul lor cu firme de reciclare care colectează și procesează deșeuri. Reciclatorul va încasa bani de la OTR pentru fiecare kilogram de ambalaj reciclat, OTR-ul facturează acea sumă producătorului de alimente, care la rândul lui o scade din valoarea taxei datorate către stat. Tot acest circuit a devenit convingător pentru autorități (prin raportări periodice) și pentru public (prin campanii de CSR). În realitate, cantități industriale de pet și plastic decontat ca reciclat prin această procedură au sfârșit în natură. (vezi video)

Pagubă de 54 de milioande de euro

În toată această schemă la care au participat complice inclusiv companii precum Coca Cola sau Ursus Breweries, reciclarea s-a făcut în mare parte doar pe hârtie. La această concluzie s-a ajuns în urma controalelor efectuate de Ministerul Mediului. Paguba este estimată la 54 de milioane de euro și în prezent este anchetată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

 

Potrivit legii, în condițiile nerespectării angajamentelor de reciclare asumate, producătorii ar trebui să plătească o taxă de 2 lei pentru fiecare kilogram de deşeu nereciclat. În plus, România a fost nevoită să recunoască în faţa Comisiei Europene neîndeplinirea ţintelor de reciclare, riscând să plătească penalităţi de aproximativ 200.000 de euro pe zi.

 Ce vor cetățenii

Companiile din industria alimentară pretind că au fost păcălite de OTR-urile deținute tot de ei. Mai mult, declară senin că nu au de gând să plătească sumele datorate și au anunțat proteste. Marile corporații îi scot la înaintare pe micii producători a căror declarații aparent disperate sunt mai convingătoare. În plus, mai derulează și o asiduă campanie media prin care îi amenință pe consumatori că vor suporta costurile, iar în paralel cer amnistie fiscală din partea Guvernului.

 

Pe 26 ianuarie, comunitatea de-clic.ro a inițiat campania CORPORAȚIA FACE LEGISLAȚIA: ȘANTAJ LA PET! Peste 4.300 de persoane au semnat petiția prin care se cere autorităților să nu cedeze presiunii corporațiilor. Până la această dată nu am primit un răspuns oficial de la autorități.

 

Semnează și tu!

 

La începutul lui februarie am cerut membrilor ce au optat pentru a fi ținuți la curent cu evoluția acestei campanii să decidem împreună cum continuăm.518 din cei peste 4000 de semnatari au completat un chestionar. 87% dintre ei au răspuns: “Insistăm ca marile companii să plătească și cerem schimbarea legislației astfel încât producătorii să aibă obligația de a recicla ambalaje fără transfer de responsabilitate”. 

 

 

Poșeta

În contextul întâlnirii de la Ministerul Mediului s-a anunțat formarea unui grup de lucru a cărui scop ar trebui să fie reformarea sistemului de reciclare. Prima întâlnire, la care au participat reprezentanții Ministerului Mediului și peste 40 de reprezentanți ai producătorilor și reciclatorilor și câțiva membri ai societății civile a avut loc pe 17 februarie. Discuțiile au fost monopolizate de industrie și de lamentările privind imposibilitatea de a plăti sumele datorate Fondului de Mediu. Când participanții din partea societății civile au încercat să aducă discuția în sfera protecției mediului aceștia au fost atacați atât verbal, cât și cu poșeta (vezi video). Proiectilul tip “poșetă” aruncat de Delia Nica, directorul executiv al Asociației marilor rețele comerciale din România denotă nivelul aroganței unei industrii învățate prea bine să “încaseze” profit și să arunce departe de ei orice responsabilitate privind protecția mediului sau plata obligațiilor legale.

“Am fost la întâlnirea de la București cu speranța că noua administrație va ține cont și de principiile de protecția mediului, nu doar de profitul corporațiilor. Am făcut efortul de a merge de la Cluj la București tocmai pentru a-mi prezenta punctul de vedere și soluțiile la care m-am gândit de-a lungul timpului pentru a face ca reciclarea în România să devină eficientă. Dar mi-a fost dat să văd modul perfid în care corporația FACE legislația și pune presiune nelegitimă pe autorități”, a declarat Sandor Korosfoy, membru de-clic si președintele Asociației Ecologiste Floarea de Colț.

 

“M-am săturat ca aceleași corporații să arunce gunoi, să arunce responsabilitatea față de mediu și mai nou să arunce și cu poșeta atunci când li se cere să repecte legea și natura” a declarat Erwin Albu, membru de-clic și parte din rețeaua Energy Justice România.

Semnează acum dacă vrei sa nu mai vezi gunoi în natură!

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “UPDATE. Delia Nica, directorul Asociației marilor rețele comerciale din România, și-a dat demisia după ce a aruncat cu poșeta la o dezbatere la Ministerul Mediului

  1. Bibiana

    Nu se face nimic – la televiziuni , in ziare , in scoli – pentru a sensibiliza si a face cunoscutà problema gunoaielor , peste tot in lume si mai ales in Romània . Gunoaiele pot fi sursà de càstig , dacà se incepe cu recoltarea diferentiatà , dacà se foloseste ca si sursà de energie , ca sà nu mai vorbim despre salvarea naturii si a curàteniei mediului inconjuràtor .

    Reply
  2. adi

    Pt. asta trebuie sa gandesti ca un manager. pe noi romanii daca avem un salariu mai mare ne intereseaza cat mai costa ultimul tip de BMW sau Audi ca sa facem un credit daca nu macar cat e un SH de Mercedes, toate consuma mai mult decat ne permitem dar asta nu contezaza daca „dusmanii moare de ciuda” , restul nu conteaza, casa copii, gunoi menajer sau alte chestii pe fereastra pe geam care-I treaba?!e treba altora nu a nostra, treba noastra este sa tocam tot creditul pe care il luam de la banca cat mai repede posibil!

    Reply
  3. Dan

    Mahalagioaica aia, a fost probabil retrasă în planul doi, pentru ca aduce un prejudiciu de imagine corporaţiilor. De fapt ea şi-a dovedit loialitatea fata de stapânii ei, care o plătesc. Va fi probabil recompensată departe de ochii publicului, aşa cu îi place sa lucreze.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *