Comisia Națională de Statistică a lămurit faptul că agricultura nu a adus mai mult decât de obicei la creșterea economică de anul trecut.
Din cele 3,5 procente de creștere a PIB-ului, doar 1,1 reprezintă contribuția agriculturii, restul de 0,1% vin dintr-o mai bună încasare a taxelor pe consum (e un mizilic de 150 de milioane de euro… nu săriți în sus), dar industria a avut o contribuție de 2,3 procente din cele 3,5 ale creșterii economice.
Acum, eu v-am mai spus și cu altă ocazie că, în ciuda anului excelentînregistrat de Dacia, dar și a demarajului Ford de la Craiova, cam 1,5 miliarde de euro, și deci 1% din creșterea economică, vin din altă parte decât industria auto. Judecând după cât de prost a mers industria energetică, se poate spune că România chiar a excelat în câteva domenii în care oamenii poate n-au simțit, dar treaba chiar a mers.
Una este industria mobilei, în creștere cu 10% per total an, o industrie care, poate, n-a abandonat lupta pentru o piață internă foarte ieftină, dar a preferat piețele externe mai scumpe și pe valoare adăugată mai mare.
Alta este industria textilă care a avut o creștere de 14%, comparabilă cu cea din industria auto, dar care n-a reușit să inducă o creștere similară și în industria confecțiilor, de exemplu.
Paradoxal, domeniile care au adus cea mai mare creștere economică anul trecut, sunt și cele cu salariile cele mai mici. Nu, nici industria auto nu face excepție, căci în industria auto nu intră numai uzinele de la Craiova și Mioveni, ci și fabricile de componente care asigură peste 100 000 de locuri de muncă.
Nu se simte creșterea economică, spuneți? Ba se simte, dar mulți dintre acești oameni au salariul minim pe economie, acesta a crescut cu 100 de lei, ceea ce înseamnă cam 15%.
Şi pe bune acum, vă așteptați să țopăie de bucurie pentru că au cu 100 de lei în plus?