Daniel Befu

S-a dat undă verde înființării Agenției Naționale pentru Arii Protejate. Vezi plusurile și minusurile noii structuri

În ultima ședință a Cabinetului Cioloș s-a votat HG-ul care reglementează organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Arii Protejate (aici), o entitate a cărei înființare este vehiculată încă de acum 8 ani. Acest document vine ca o completare necesară la Legea 95/2016 (aici), privind înființarea ANANP, adoptată încă din 11 mai a.c. . Din document aflăm că noua instituție va funcționa în clădirea de la Lacul Morii preluată de la Agenția Națională pentru Protecția Mediului și că va avea un aparat de 90 de angajați conduși de un președinte cu rang de secretar de stat și doi vicepreședinți cu rang de subsecretari de stat. Din acest ultim proiect legislativ important pe partea de mediu al administrației Cioloș, aflăm că rolul ANANP va fi de ”umbrelă”, a cărei principală atribuție va fi să vegheze asupra modului în care sunt administrate toate ariile protejate ale țării, de la Parcuri Naționale și Naturale, până la rezervații și Situri Natura 2000.

foto: Green Report

Cristiana Palmer (foto: Green Report)

De-a lungul timpului una din doleanțele venite dinspre ONG-urile de mediu la adresa Ministerului Mediului, a fost ca acesta să nu mai lase Parcurile Naționale și Naturale în administrarea Romsilva, deoarece RNP este în conflict de interese, având pe de-o parte sarcina de a gestiona ”exploatarea forestieră a pădurilor țării”, iar pe de alta de a ”proteja de tăieri pădurile din ariile protejate”. De altfel numeroase materiale de presă au semnalat că sub administrarea Romsilva, presiunea pe tăieri în ariile protejate e foarte mare. La nivel teoretic, dezideratul Cristianei Palmer, așa cum a declarat României Curate la scurt timp după adoptarea legii 95/2016, era ca ANANP să fie o structură cu un staff stufos, care să aibă puterea financiară și logistică să administreze ea însăși toate ariile protejate, însă ministrul a găsit acest lucru imposibil practic, cel puțin la momentul actual, din cauză că România e o țară cu un buget limitat și că în condiții de restriște, cel mai probabil primul capitol de la care se vor tăia bani va fi ”Mediul”, tendință constatată de Cristiana Palmer și în alte state. Din acest motiv, HG-ul din 21.12.2016 (publicat în MOF din 30.12.2016) de reglementare a funcționării ANANP, deși prevede că Agenția poate înființa structuri care să administreze ariile protejate, în cea mai mare parte a cazurilor, din considerente de natură bugetară, va perpetua status-quo-ul de până acum, contractând serviciile unor entități terțe care să administreze efectiv ariile protejate și doar în locurile unde nu există interes ”exterior” pentru adjudecarea administrării, aceasta va fi preluată de ANANP.

România Curată a contactat atât Ministerul Mediului, cât și reprezentanți ai societății civile, ai administrațiilor ariilor protejate și mediului academic, pentru a emite observații despre punctele tari și slabe ale actualului proiect.

vacaresti 3 sebastian vasiu

Parcul Văcărești

Dintre constatările acestora, cele mai relevante sunt cele care țin de numirea conducerii ANANP, de modul de stabilire a componenței Colegiului Științific al ANANP, precum și remarcile referitoare la modul de luare a deciziilor în activitatea ANANP.

Observația 1: ”Conform Art. 3 (1), conducerea ANANP este asigurată de un preşedinte și doi vicepreședinți numiţi şi eliberaţi prin decizie a prim-ministrului”. Acest mod de numire a conducerii ANANP, ”fără concurs”, reprezintă un minus major al actualei instituții, deschizând calea spre ”numiri politice”, în contextul în care ”biodiversitatea nu are culoare politică”. De altfel ministrul Cristiana Palmer și adjuncții săi nu au vrut să răspundă în ultimele două săptămâni solicitărilor României Curate de a menționa dacă în numirea conducerii ANANP se va prevedea ”un filtru” prin care să fie eliminate numele personajelor care au contribuit la adoptarea de măsuri contrare intereselor ariilor protejate. În plus, președintele ”numit politic” al ANANP e cel care propune regulamentul de funcționare al instituției, ceea ce face posibilă o breșă periculoasă, ca la fiecare schimbare de regim politic, modul de funcționare al ANANP să vireze în funcție de interesele partidelor aflate la putere.

Observația 2: Conform Art. 6 (1) ”În cadrul ANANP funcţionează Colegiul Ştiinţific Naţional pentru Ariile Naturale Protejate, cu rol de autoritate ştiinţifică, potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr. 95/2016, alcătuit din 11 membri, cu competenţă şi experienţă dovedită în domeniul conservării şi administrării ariilor naturale protejate”. Specialiștii consultați de RC consideră că acest articol deschide poarta spre preluarea la nivel central a unei situații ”gri” constatată în ultimul deceniu și jumătate la nivelul Parcurilor Naționale. E vorba de acele ”Consilii Științifice”, care girează ”prin vot” sau opresc anumite activități în cadrul ariilor protejate și care pot bloca inclusiv acțiuni ale administrațiilor parcurilor sau ale Romsilva, în cazul în care acestea contravin intereselor patrimoniului natural. De aceea în toți acești ani s-a încercat o menținere a controlului asupra modului de numire a membrilor ”Consiliilor Științifice”. Aceste numiri pornesc teoretic dinspre administratorii de parcuri spre Romsilva, care își dă avizul. Urmează apoi un aviz al Comisiei Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, care studiază CV-urile celor propuși să intre în componența Consiliilor Științifice și votează cine ”merită” și cine ”nu”. În fapt, procedura de numire a componenței Consiliilor Științifice nu e deloc una transparentă. Nu există o posibilitate de înscriere a ”oamenilor de știință” într-un tabel de candidați, nu există o bază publică de CV-uri ale acestora, pe motiv că CV-urile reprezintă un ”drept de proprietate intelectuală”, conform lui Dan Munteanu, președintele Comisiei Monumentelor Naturii. În ultimii ani ”girul” Academiei Române a fost invocat de clasa politică pentru că ”sună bine”, însă acest gir nu are la bază un criteriu de selecție transparent și obiectiv, cum ar fi numărul de lucrări științifice cotate ISI în domeniul lor de activitate și nici sesiuni de depunere a unor dosare de candidatură dinspre cei interesați, ci doar ”listele cu nume trimise de Romsilva”, adică ”agreate de Romsilva” (aici).

vacaresti 3

În ultimii ani, în structura acestor Consilii Științifice s-a instituționalizat inclusiv numirea unui ”om al ministerului”. Cel mai probabil, acest ”Colegiu Științific” reprezintă denumirea sub care Ministrul Mediului a preluat una din propunerile ONG-urilor de mediu, care cereau ca deasupra Consiliilor Științifice de la nivel de Parcuri Naționale, să existe un Consiliu Științific tutelar, un fel de ”sfat al bătrânilor”, format din somități în domeniul științelor, care, atunci când apar tensiuni, să aibă autoritatea profesională ca să poată emite opinii de valoare. Din păcate, susțin specialiștii consultați de România Curată, se pare că acest ”Colegiu Științific”, preia exact ”cea mai periculoasă” dintre ”tarele” modului de constituire al actualelor Consilii Științifice. E vorba de modul de numire al componenței acestui Colegiu. Conform HG-ului emis în ultima ședință a cabinetului Cioloș, Colegiul Științific e alcătuit din 11 membri, ”cu competenţă şi experienţă dovedită în domeniul conservării şi administrării ariilor naturale protejate”. Practic, prin această prevedere se permite intrarea în ”Colegiul Științific” doar a oamenilor care au făcut parte din ”Consiliile Științifice” sau din ”Administrațiile Parcurilor” de până acum. Iar din ”Consiliile Științifice” constituite netransparent (cel mai adesea sub influența Romsilva) fac parte și politruci, dar și personaje fără merite academice relevante. La fel, ”Administrațiile Parcurilor” sunt populate și cu numeroși oameni din sistemul silvic, din personaje conectate politic. Mai mult, susțin consultanții României Curate, prin această limitare, sunt lăsați pe dinafară cercetători valoroși, naturaliști cu activitate bogată în domeniul ”conservării mediului”, care până acum nu au lucrat ”în administrațiile Parcurilor”, ci exclusiv în mediul academic. Acest ”Colegiu Științific”, cu mod de numire ”fără criterii de selecție concrete și cuantificabile” și care limitează ”bazinul de selecție” a membrilor săi la o pepinieră de cadre în jurul căreia în trecut s-au iscat ”controverse” reprezintă un călcâi al lui Ahile pentru viitorul ANANP.

Observația 3: Este neclar cui se vor subordona Administrațiile Parcurilor Naționale care în prezent sunt structuri ce aparțin 100% de Romsilva. Din prevederile HG-ului de organizare și funcționare ale ANANP și ale Legii 95/2016, nu se înțelege cine va fi șeful acelor administrații, ”Romsilva”, ”ANANP”, ”ambele”?  La Art. 4 (3) scrie ca în subordinea ANANP se organizează instituții cu rol de administrare. Dacă se coroborează acest articol cu Art. 1, (2) a) b) c), din legea 95/2016 unde se prevede că ”Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate asigură cadrul necesar pentru managementul ariilor naturale protejate prin: a) instituţii publice aflate în subordine cu rol de administrare a ariilor naturale protejate; b) structuri de administrare special constituite aflate în relaţie contractuală, în coordonarea agenţiei; c) custodii aflate în relaţie contractuală, în coordonarea agenţiei”.

arii-protejate-740x360

Dincolo de aceste observații pe care consultanții noștri le consideră ”minusuri”, unda verde dată de Guvernul Cioloș pentru înființarea ANANP reprezintă o măsură benefică pentru protejarea biodiversității, în contextul în care ariile protejate ocupă 22,68 % din suprafața teritoriului national (aici) și până acum aceastea n-au avut o ”umbrelă” care să monitorizeze coerent și unitar modul de administrare al acestora, să genereze coduri de bună practică în administrarea ariilor protejate, să organizeze traininguri, să realizeze baze de date integrate cu speciile de plante și animale protejate și cu evoluția arealelor ocupate de acestea, să realizeze criterii de realizare Planurilor de Management și evaluare a acestor Planuri de Management, să facă pași pentru armonizarea direcțiile politicilor statului român în domeniul protecției biodiversității, etc (citiți aici, aici și aici conținutul întregii baze legale ce stă la baza înființării, organizării și funcționării ANANP).

Deși bazele legislative privind înființarea ANANP au fost puse, instituția nu va putea deveni complet operatională până la 1 aprilie 2017 (aici), deoarece doar de la acea dată va putea prelua sub tutela sa contractele de administrare a ariilor protejate încheiate de Ministerul Mediului cu terți. ANANP va fi o instituție binevenită, al cărei start depinde în bună măsură de calitatea profesională și etică a echipei care va fi pusă la cârma instituției.

Persoanele interesate pot să urmărească aici discursul de bilanț de mandat al ministrului Cristiana Palmer, în care explică mai multe detalii despre parcursul proiectului de înființare al ANANP.

Notă: Redactarea și publicarea articolului s-a realizat din Proiectul “Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de redacția România Curată.  


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

3 thoughts on “S-a dat undă verde înființării Agenției Naționale pentru Arii Protejate. Vezi plusurile și minusurile noii structuri

  1. G.

    Dacă contabilizăm mereu intențiile bune la capitolul realizări iar reparațiile neajunsurilor flagrante la things-to-do, politicește ieși pe plus. În realitate, pe zero.
    Dar nu putem critica aici chou-chou-urile tehnocrate ale României curate (Cristiana Palmer, Raluca Prună …), nu ? Că ne bate dumnezeul piețelor financiare & filantrop ! Doamne-ferește !
    Aye Aye, Sir !!!

    Una peste alta, mulțumiri Daniel Befu pentru că nu te-ai rinocerizat și mulțumiri RC pentru că dai spații unor jurnaliști ca D.B. !!!
    Ceva mai mult spirit critic în 2017 & La mulți ani !!!

    Reply
  2. Calin Dejeu

    Aceasta este scuza ministrului mediului, apelor si padurilor, pentru ca lasa parcurile sa fie distruse in continuare de Romsilva (si eventual gasca Andrasanu)? Ca tara are un buget limitat??! Dar daca tara are buget limitat, de ce se gasesc sume astronomice pentru bugetul Apelor Romane, institutie care se ocupa aproape in totalitate doar cu incalcarea Directivei Cadru privind Apa, cu distrugerea naturii degeaba, inclusiv in ariile naturale „protejate”?
    http://lege5.ro/Gratuit/geydkmzrga2a/hotararea-nr-278-2016-privind-aprobarea-bugetului-de-venituri-si-cheltuieli-pe-anul-2016-pentru-administratia-nationala-apele-romane-aflata-in-coordonarea-ministerului-mediului-apelor-si-padurilor
    Cristiana Pasca Palmer a semnat chiar si pentru suplimentarea bugetului Apelor Romane, in decursul anului.
    Deci pentru protectia naturii nu sunt bani dar pentru distrugerea ei se gasesc bani publici, sume enorme. La scrisoarea mea deschisa pe aceasta tema nu am primit niciun raspuns de la guvern
    http://www.romaniacurata.ro/scrisoare-deschisa-adresata-premierului-dacian-ciolos-pentru-stoparea-cheltuirii-a-peste-85-milioane-de-lei-din-fonduri-publice-pentru-distrugerea-abuziva-a-jiului/

    Reply
  3. Florin Stoican

    Fiind implicat in procesul de infiintare al ANANP, am fost in opozitie cu mai toti care au participat la procesul de consultare si lucru de la inceputul verii, cerand in locul compromisului, lupta pentru o varianta ideala a acestei institutii. Nu s-a dorit asa ceva, nu numai de catre minister, preferandu-se abordarea unei situatii de compromis-tranzitie, de teama sperietorii false buget-finante-politicieni. S-a ratat astfel, in opinia mea, singura sansa aparuta pana acum de a construi o institutie care sa aduca o schimbare in bine, decisiva pentru conservarea naturii.
    Am facut o analiza a situatiei inca de la inceputul procesului de consultare, in care mi-am exprimat si propriile pareri pe care le gasiti aici si in alte postari de pe blog:
    https://florinak.wordpress.com/2016/04/02/cum-infiintam-agentia-nationala-pentru-arii-naturale-protejate-3/
    Varianta de compromis adoptata a avut si ea foarte multe lucruri bune, care insa incet-incet au fost diluate, diminuate si retezate, o data cu procesul de consultare care a fost si el abandonat. Variantele publicate succesiv de minister au aparut cu diferente majore fata de ce a iesit in urma procesului de lucru si consultare, ajungandu-se la o varianta in care ANANP este mai mult o forma fara fond, o noua institutie cu mari sanse de a contribui mai mult la cresterea birocratiei, avand ca principale atributii trasarea liniilor strategice in domeniu, nicidecum implicarea directa in administrarea patrimoniului natural, nici macar a ariilor protejate care acum sunt ale nimanui.
    Dar de fel sunt optimist si cred ca pana ala urma, infiintarea ANANP ar putea reprezenta un pas important pentru conservarea patrimoniului natural national.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *