Daniel Befu

Războiul medicilor, pe viața pacienților. Acuzat de Curtea de Conturi că ar avantaja cabinete private, un chirurg din Timișoara aduce acuzații grave legate de modul în care este pusă în pericol viața bolnavilor

În 2014, presa locală a relatat cazul unui chirurg din Timișoara, acuzat de Curtea de Conturi că-și trimite pacienții să-și facă tomografii computerizate la o clinică privată, în condițiile în care există o secție de radiologie în spitalul în care lucrează. Inspectorii au sugerat astfel că medicul ar fi generat avantaje pecuniare unui coleg doctor și în același timp a prejudiciat Spitalul Județean Timiș.

Mai mult, pe baza acuzațiilor din raportul Curții de Conturi în 2015 au avut loc percheziții la domiciliul și la locul de muncă al doctorului. (detalii aici).

Doctorul Mihai Ionac contestă însă raportul Curții de Conturi, adăugând și faptul că acele informații n-ar fi trebuit să fie date ziariștilor decât după validarea lor în instanță. Mai important, chirurgul a oferit dovezi prin care vrea să-și justifice decizia de a-și îndruma pacienții să nu mai facă radiografii în spital, ci la o clinică privată, așa cum au făcut, de altfel, și alți medici.

Prin prezentul articol, România Curată nu-și arogă rolul de substituent al justiției, singura în măsură să stabilească dacă concluziile din raportul Curții de Conturi referitoare la chirurgul Mihai Ionac sunt valide sau nu. Am decis însă să publicăm povestea sa, deoarece considerăm că dovezile despre modul prezumat defectuos în care se desfășoară activitatea medicală în SJU Timiș sunt de larg interes public.

Cât le e permis medicilor să greșească?

Mihai Ionac își justifică decizia de a direcționa pacienții către acel centru privat, prin faptul că Secția de Radiologie a Spitalului Județean (SJU) Timiș ar fi incapabilă să dea diagnostice corecte și, mai mult, că medicii de la SJU Timiș își iradiază excesiv pacienții. Precizăm că medicii specialiști folosesc radiografiile și concluziile specialiștilor radiologi ca element informațional de bază în deciziile pe care le iau ulterior, fie că e vorba de efectuarea unui act chirurgical, sau de recomandarea unui anumit tratament. Mai simplu spus, dacă ”poza” e prost făcută, pe cale de consecință și interpretarea pe care radiologii o dau acelei ”imagini” va fi una eronată, deoarece medicii folosesc o ”informație medicală cu erori. Mihai Ionac este șeful Secției de Chirurgie Vasculară a SJU Timiș, loc unde radiografiile joacă un rol fundamental în actul medical. Chirurgia vasculară, specialitatea în care activează dr. Mihai Ionac, e în esență o ”croitorie delicată pe vase sanguine”, care se bazează în foarte mare măsură pe imaginile rezultate în urma tomografiilor. De aceea rezoluția unei tomografii și detaliile surprinse în imagini sunt folosite pe post de ”hartă” de către chirurgi, ca să știe cu precizie unde anume în corp să ”intervină” pentru a maximiza șansele de reușită a operației:

”Noi am început activitatea pe secția de chirurgie vasculară în 2007. Ca să putem trata pacienții vasculari avem nevoie să vedem unde sunt obturate (înfundate) vasele și cum putem reface circulația, spre a evita durerile, gangrena, amputația. Acest lucru se vede dacă pacienții fac o analiză radiologică – se cheamă angiografie. Cea mai modernă modalitate de a face angiografie este angiografia CT, adică pacientul face o tomografie computerizată după ce i se injectează în artere o substanță care face vizibile vasele la raze X”.

Așa că, după ce s-a lovit de mai multe situații în care diagnosticele puse suferinzilor de radiologii Spitalului Județean au fost neconcludente sau eronate, medicul Mihai Ionac a decis să le recomande pacienților să meargă la o clinică privată care are o expertiză recunoscută la nivel național în domeniul radiografiilor medicale de calitate.

Unii dintre pacienții doctorului Ionac s-au declarat nemulțumiți că au fost trimiși la privat, pentru că astfel au trebuit să scoată bani din buzunar pentru tomografii. Managerul spitalului, dr. Marius Craina consideră că e contrar uzanțelor și absurd ca atâta timp cât există un serviciu de tomografie computerizată funcțional în Spitalul Județean Timiș, bolnavii internați să fie scoși din unitatea medicală și plimbați de colo-colo la centre medicale ale unor privați, pentru a beneficia de același serviciu și pe deasupra să mai fie și ușurați de bani.

În plus, managerul Marius Craina, cel care are ca primă sarcină asigurarea resurselor de funcționare a spitalului, consideră că prin această abordare, șeful Clinicii de Cardiologie, Mihai Ionac, a făcut un deserviciu financiar Spitalului Județean Timiș. Dacă pacienții ar fi făcut tomografiile în spital, Casa de Asigurări de Sănătate ar fi decontat respectivele analize, virând banii în conturile Spitalului.

Medicul Ionac însa este în dezacord cu opinia managementului, declarând că acei bani de la CNAS nu vin pentru un anume tip de analiză, ci ei sunt virați pe cap de pacient pe zi de internare. Astfel, prin trimiterea pacienților la un centru radiologic privat, în fapt spitalul a economisit sumele respective alocate pacienților de CNAS, unitatea medicală putând să-i folosească pentru îmbunătățirea în alte moduri a actului medical oferit pacienților, cum ar fi achiziția de medicamente, unde spitalul rămâne adesea cu magazia goală.

Argumentul suprem adus de dr. Mihai Ionac e unul ce ține nu de ”fluxul banilor de la CNAS”, ci de calitatea tomografiilor și a interpretărilor rezultatelor, care uneori poate face diferența dintre viață și moarte. Chirurgul a oferit o listă de cazuri în care diagnosticele puse de radiologii spitalului județean au fost greșite sau rezultatele tomografiilor au fost trimise doctorilor din spital în mod fragmentar, îngreunând astfel utilizarea lor în scop medical.

România Curată a cerut managerului SJU Timiș și Secției de Radiologie a Spitalului Județean Timiș să ofere puncte de vedere pentru cazurile de tomografii cu  diagnostice eronate semnalate de dr. Mihai Ionac, în apărarea sa în fața acuzelor că a trimis pacienții să facă ”tomografie la privat”. În ciuda solicitărilor, conducerea spitalului, deși ne-a promis inițial un răspuns, după amânări repetate, într-un final a omis să ofere vreo explicație pentru dovada în posesia căreia a intrat România Curată, care arată că în SJU Timiș, Secția de Radiologie a făcut o tomografie cu diagnostic greșit într-un caz cu miză vitală.

O pacientă în stare critică a primit un diagnostic greșit și a murit. Scuzele care acuză

E vorba de o pacientă G.O., în jurul vârstei de 30 de ani, care în urma unui atac cerebral a fost dusă de urgență, conform procedurilor, de staff-ul Clinicii de Chirurgie Vasculară din Spitalul Județean Timiș, la Secția de Radiologie, să i se facă în regim de urgență o tomografie computerizată. Imaginile erau necesare pentru localizarea exactă a locului în care s-a produs accidentul vascular.

Secția de Radiologie a Spitalului Județean a efectuat angio-CT-ul și concluziile medicale ale investigației imagistice au fost remise chirurgilor vasculari, ca pe baza lor să poată lua deciziile privind acțiunile medicale ulterioare. Orice investigație imagistică trebuie să conțină două elemente informaționale: ”imaginile” și  ”o fișă scrisă”. Pe fișa scrisă, radiologul care interpretează imaginile,  trage niște concluzii și dă un diagnostic. În cazul pacientei G.O, ”fișa scrisă” nu a fost însă însoțită de imagini. Iar pe fișă, radiologul a trecut un diagnostic eronat. Medicii de la chirurgie vasculară au luat ”de bune” concluziile medicului radiolog și au luptat ca să salveze viața pacientei conform ”diagnosticului eronat” primit de la Secția de Radiologie. Pacienta a murit. A doua zi, Sectia de Radiologie a trimis CD-ul cu imaginile către Clinica de Chirurgie Vasculară. Chirurgii vasculari, împreună cu un medic francez, venit pentru un schimb de experiență la spitalul din Timișoara, au introdus CD-ul în calculator, ca să vadă cu ochii lor ce s-a întâmplat în cutia craniană a pacientului decedat, ca să înțeleagă mai bine ”cauza morții”. Au constatat că de fapt medicii radiologi dăduseră un diagnostic eronat. Aspectul a fost semnalat imediat conducerii Secției de Radiologie a SJU Timiș. Răspunsul primit de la Prof. Dr. Magda Păscuț, șefa Secției de Radiologie, a fost unul șocant:

 Către Clinica Chirurgie Vasculară,

 Domnule Profesor,

 Eu, împreună cu tot colectivul, regretăm eroarea care s-a produs la interpretarea angiografiei carotidiene a pacientului dumneavoastră. Doamna Dr. C. a confundat carotidele interne cu artere colaterale. Nu încercăm să acoperim greșeala doamnei doctor, dar vreau să vă informez că, de la ora 14 și până în jurul orei 20, când a fost efectuată angiografia de pe secția dumneavoastră, au fost examinate de doamna doctor 8269 de imagini. Probabil știți sub ce presiuni lucrăm. Deși pe fișa de solicitare – care este stas pe plan național – este specificat că rezultatul la examinările de urgență se va comunică verbal la 2 ore și în scris la 12 ore, noi trebuie să interpretam, cu alte 2-7 persoane în spate, agitate, cu voce ridicată, imediat, ba chiar înainte de a ajunge pacientul în serviciul nostru. Bănuiesc că și dumneavoastră ați avea probleme dacă ar trebui să operați în asemenea condiții. În privința consecinței asupra pacientului a greșelii imagistice, doresc să vă reamintesc că infarctul cerebral a fost deja constituit în momentul examinării (s-a specificat acest lucru în rezultat), deci, din păcate, după clamparea timp de 50 de minute ale carotidei în timpul intervenției – lucru menționat de colaboratorii dumneavoastră – nici una din metodele de dezobstrucție a carotidei nu mai era eficientă. Încercăm să reducem numărul de examinări, să creștem nivelul de pregătire a medicilor noștri și să scădem presiunea din afara secției. Vă mulțumim pentru înțelegere. În privința înregistrărilor doresc să vă informez că la volumul mediu de 65 CD/DVD pe zi, avem o mare uzură a aparaturii. Uneori putem cumpăra imediat inscriptorul, alteori nu. Procesul dumneavoastră de învățământ nu poate fi afectat de acest lucru întrucât imaginile sunt trimise în PACS și fiecare secție poate deschide fișierele atât pentru învățământ cât și pentru înregistrare pe DVD. Este incomparabil mai ușor să scrieți pe secția dumneavoastră 2-4 DVD pe săptămână, față de 65/zi de la noi, nici unul dintre noi neavând personal calificat în acest domeniu. În speranța unei bune colaborări în continuare,

 Cu deosebită stimă,

 Prof. Dr. Magda Păscuț (08.05.2014)”                                                                    

Rezumând, șefa Secției de Radiologie recunoaște într-un document din circuitul intern al SJU Timiș că un medic radiolog de pe secția sa ”a confundat carotidele interne cu artere colaterale” ale unui pacient și trage o concluzie dezarmantă: ”în privința consecinței asupra pacientului a greșelii imagistice, doresc să vă reamintesc că infarctul cerebral a fost deja constituit în momentul examinării (s-a specificat acest lucru în rezultat), deci, din păcate, după clamparea timp de 50 de minute a carotidei în timpul intervenției, nici una din metodele de dezobstrucție a carotidei nu mai era eficientă”.

Șeful Clinicii de Chirurgie Vasculară o contrazice însa pe șefa Secției de Radiologie, deoarece din afirmația ei rezultă indubitabil că ”nu mai era nimic de făcut pentru pacient”. De fapt, radiologii care au efectuat angio-CT-ul și au remis un ”diagnostic eronat”, au furat practic dreptul chirurgilor vasculari de a fi încercat prin toate forțele ”salvarea vieții pacientului”. O încercare de salvare ”prin toate metodele” s-ar fi putut face doar dacă medicii curanți ar fi primit un diagnostic corect.

Mai mult, chirurgul Mihai Ionac susține că la acel moment aplicația PACS de stocare și vizualizare în rețea a imaginilor, era nefuncțională si cel mai grabnic moment în care el și colegii săi au putut viziona imaginile angio-CT, a fost a doua zi, când au primit CD-ul cu imaginea angio-CT. Adică atunci când pacienta era deja decedată. În mod normal, asemenea dispute de ordin medical sunt în competența Colegiului Medicilor, însă în cazul de față, ambele părți implicate în incident au recunoscut că ”diagnosticul a fost greșit” și că practic nu este o dispută, ci o constatare tragică.

Aceeași versiune a ”diagnosticelor eronate” realizate la Secția de Radiologie a SJUT, a fost susținută și de seful Clinicii de Urologie a Spitalului Judetean, într-un referat adresat conducerii. Șeful de Secție de la Urologie a avut exact aceleași observații ca și șeful Clinicii de Chirurgie Vasculară: ” Această situație persistă din data de 01.04.2015, când de altfel a fost semnalată pentru prima oară. Am semnalat situația colegilor de la Radiologie însă problema nu s-a rezolvat. Rezultatele ni se comunică doar în scris sau nu ni se comunică deloc, fiind necesar a face apeluri telefonice repetate pentru ca aceste rezultate să fie înscrise în sistemul Hipocrate. Dacă avem nevoie de imagini, singura posibilitate este de a le capta prin fotografierea  ecranului LCD. Lipsa documentării radiologice ne pune în imposibilitatea de a lua decizii terapeutice corecte, uneori cu importanță vitală pentru pacienți și de a avea argumente obiective în posibilele cazuri medico-legale”.

Un alt caz este al unui pacient cu inițialele P.I. care în 02.03.2016 a fost investigat de asemenea printr-un CT la Spitalul Judetean. Tumora pacientului a rămas nedetectată la Secția de Radiologie a Spitalului Județean, însă la privat a fost detectată și diagnosticată corect. Același tip de analiză imagistică la stat a fost interpretată de radiologi ca „aspect CT normal”, în timp ce la un centru privat imaginile au reliefat o „formațiune tumorală polilobată… cu tromb prezent în vena cavă superioară (n.r. una din cele 2 vene principale ale corpului)”.

Prin aceste două exemple și altele asemenea (ex. chirurgul susține de pildă că pe o radiografie de ante-picior nu a fost identificată în primă instanță o fractură de metatars), dr. Mihai Ionac a ținut să își justifice de fapt cu probe neîncrederea în calitatea actului medical din Secția de Radiologie a Spitalului Județean Timiș precum și decizia de a-și trimite pacienții la o clinic privată.

”La finalul zilei, scopul meu e ca pacienții să fi beneficiat de cel mai bune șanse de vindecare. Și un diagnostic corect versus unul eronat, face uneori diferența între a te vindeca sau nu”.

Pacienți expuși la doze uriașe de radiații pe Secția de Radiologie a Spitalului Județean Timiș

Un alt aspect reliefat de chirurgul Mihai Ionac au fost dozele foarte ridicate de radiații care le sunt aplicate pacienților de pe Secția de Radiologie a Spitalului Județean Timiș. Ca dovezi pentru afirmațiile sale, medicul a prezentat exemplele a doi pacienți, cu initialele C.A. si G.I. Cei doi au fost expuși la doze de radiații de 89.19 și 89.39 mSv (n.r. a mia parte dintr-un Sievert, unitatea de măsură pentru doza echivalentă de radiație), care sunt considerate foarte ridicate.

Precizăm că pacienții supraponderali sunt expuși unei doze mai mari de radiații decât cei slabi, însă în cele două cazuri de mai sus, pacienții C.A. (investigat în 02.04.2015) și G.I. (investigat în 17.01.2014) aveau greutăți normale, în jurul valorii de 80 de kilograme. În cazul investigațiilor medicale, nu există o doză maxim admisă de radiație ce se poate aplica pacienților. Se consideră că atunci când riscul vital generat de o afecțiune este ridicat, impactul unei doze ridicate de radiație asupra corpului e mult mai mic, comparativ cu riscul vital pe care-l pune neefectuarea unei analize imagistice. Însă la nivel mondial s-a agreat ca radiologii să depună toate eforturile ca dozele aplicate pacienților să fie ”as low as reasonable achievable”.

Ca să înțelegem ce semnifică dozele de 89,19 si 89,39 mSv aplicate celor doi pacienți de medicii Secției de Radiologie a Spitalului Județean Timiș, trebuie să facem o comparație cu dozele medii la nivel național. În anul 2014 doza medie pentru CT (abdomen+pelvis), adică tipul de investigație la care au fost supuși pacienții C.A. și G.I. a fost de 27+/-4 mSv. Adică doar o treime din cantitatea de radiație la care au fost expuși cei doi. Mai mult, reglementările CNCAN spun că limita dozei efective pentru personalul expus profesional este de 20 mSv (milisievert) pe an. Ceea ce înseamnă că ”la o singură analiză imagistică”, fiecare dintre cei doi pacienți G.I. și C.A. au fost expuși la fel de mult cât un angajat dintr-un mediu cu radiații ”în 4 ani de zile” (aici).

Secția de Radiologie a SJUT: ”Toate aparatele sunt autorizate de CNCAN”

Deși este de domeniul evidenței supraexpunerea acestor doi pacienți cu greutăți normale la doze foarte mari de radiații, reprezentantul Secției de Radiologie a SJUT, a explicat pentru România Curată că nu există limite legale maxim admise pentru pacienții iradiați în scop medical și că echipamentele CT și RMN din dotarea Spitalului Județean Timișoara sunt autorizate de CNCAN. Prezentăm mai jos punctul de vedere integral al Secției de Radiologie din cadrul SJUT:

„1.Instalațiile de CT fac o estimare  a dozei în funcție de greutatea/ densitatea pacientului, ce duce la variația automată a parametrilor de scanare, în funcție de zona de interes. Astfel, doza încasată poate crește semnificativ la pacienții cu greutate/ densitate mare (nu se mai încadrează în medie).

2. La fiecare segment investigat se efectuează investigația imagistică în funcție de patologia specifică și de suspiciunea clinică pe care medicul clinician o are (examinare nativă urmată de secvențe post administrare de substanță de contrast). Ex: Suspiciune disecție de aortă, politraumatism cu suspiciune ruptură organ, suspiciune procese tumorale, patologie vasculară, etc.

Și în acest caz doza încasată nu se mai încadrează în media dozei efective la nivel național.

3. Nu toate aparatele CT iradiază la fel. Există diferențe, uneori semnificative, între aparatele CT ale diferiților producători, dar TOATE sunt autorizate să funcționeze în România, de către CNCAN.

Conform recomandărilor CNCAN este indicată orice investigație imagistică necesară (indiferent de doza administrată) pentru a nu fi pusă în pericol viața pacienților în lipsa informațiilor obtinuțe astfel.

Referitor la pacienții G.I. și A.C. care au efectuat examenul CT la SCJUT, complexitatea cazurilor se încadrează în situațiile enumerate mai sus”.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

12 thoughts on “Războiul medicilor, pe viața pacienților. Acuzat de Curtea de Conturi că ar avantaja cabinete private, un chirurg din Timișoara aduce acuzații grave legate de modul în care este pusă în pericol viața bolnavilor

  1. Edmond

    1. Raportul a fost câștigat de Curtea de Conturi in instanță deci e corect. 2. Ionac e acuzata de pacienți ca a luat mita ca sa presteze servicii medicale decontate de stat. De aia au dat procurorii peste el si nu cum se minte ca urmare a celor constatate de Curtea de Conturi. Pt ce a scris Curtea de Conturi o sa dea procurorii peste el în curând. 3. De ce trimite pacienții la Ples și nu la municipal ca și acolo e angiograf și sunt medici excepționali. Ce legătură e cu donațiile făcute periodic de neuromed ul lui Ples cu faptul ca el trimite pacienții acolo. Cu siguranță nici una…

    Reply
  2. Pascut

    Prof Ionac actioneaza pe principiul _ cea mai buna aparare este atacul. A facut reclamatii peste tot, de la parlament la guvern pe niste doze inventate ( aparatul genereaza doza in mGray cm2 si nu in mSy ), a primit raspuns de la CNCAN care a precizat ca iradierea se inscrie in media pe tara dar dansul ataca neavand alceva de facut. Daca nu merge PACS si nu putem inscriptiona DVD, nu trebuia decat sa coboare cateva etaje sa vada imaginile la radiologie ceea ce ii lua mult mai putin timp decat sa redacteze o multitudine de reclamatii.
    Domnule redactor, toata convorbirea cu mine a fost- intrebare_ este adevarat ca ii iradiati bolnavii dr Ionac, raspuns_ nu. Restul e inventie.
    Prof dr Pascut Magda

    Reply
    • Mihai Ionac

      Doamna doctor, uitati ca prima persoana la care m-am adresat pentru ca gasi solutii ca sa ne putem ingriji competent pacientii ati fost Dvs. A trecut insa, e drept, mult timp de atunci, ani de zile, timp in care nu ati facut absolut nimic pentru a corecta rezultatele examenelor radiologice, pe care nu le putem utiliza. M-ati invitat in schimb sa ma calific in serviciul Dvs. ca tehnician radiolog, daca doresc explorari de calitate… Din nenorocire nu faceti nimic nici in acest moment, nu sprijiniti nici un colaborator si nu pretindeti standarde minime de calitate. Chiar in urma cu 2 zile am fost nevoiti sa trimitem o pacienta inafara spitalului, deoarece explorarea angioCT nu a putut sa ne spuna daca trebuia intervenit chirurgical de urgenta sau nu. S-a dovedit ca nu, dar ajutorul necesar nu l-am primit de la serviciul pe care il conduceti, asa cum ar fi trebuit.

      Reply
    • autorul

      Doamna Păscuț, sunteți simpatică, dar mințiți. Eu v-am abordat într-un demers incognito, întinzându-vă acea capcană cu cutia de bomboane. O capcană în care ați picat, lăsându-mă cu pagubă de 25 de lei :). Însă dialogul a fost cum spuneți dumneavoastră până la punctul în care am vrut să vă cer mai multe detalii și m-ați trimis să mă adresez conducerii, fiindcă dumneavoastră nu mai aveți nimic de comentat. E o diferență majoră. Practic v-ați pus fermoar la gură. Vă asigur că nu decideam să publicăm materialul dacă nu aveam suficiente probe care să dovedească amatorismul și reaua credință de la Secția de Radiologie. Aspecte care sunt dovedibile și prin faptul că deși am așteptat aproape o lună un răspuns oficial în care să se explice malpraxisul în urma căruia a decedat o pacientă, secția de radiologie nu a furnizat (încă o dată, oficial, așa cum mi-ați cerut când v-ați pus plasture la gură), un răspuns, nici măcar sumar, despre ce s-a întâmplat acolo și cum de s-a putut comite o grozăvie atât de mare. E ca și cum un pacient își rupe mâna stângă și mediul i-o amputează pe cea dreaptă. Chiar nu vi se pare un caz sinistru?

      Reply
  3. Botea

    In afara de faptul ca nu-si asuma complicatiile propriei tehnici chirurgicale, susnumitul chirurg decide ca este in regula sa-si ascunda responsabilitatea in spatele unor acuze la adresa altor colegi. Poate ca daca l-ar fi intrebat pe distinsul coleg francez ar fi aflat ca se poate intampla oriunde sa nu mearga sistemul informatic de afisare si stocare a investigatiilor radiologice si ca in cazurile dificile este de datoria lui sa fie prezent in momentul efectuarii investigatiei imagistice cu atat mai mult cu cat era vorba despre o complicatie postoperatorie. O spune un reanimator roman care lucreaza in Franta. Iar discutia cu dozele este hilara pentru cei care au si cunostintele tehnice …
    dr Ion Botea

    Reply
    • Mihai Ionac

      Domnule dr. Botea, nu cred ca ati participat la operatie, nu cunoasteti situatia, imi este greu sa inteleg, din moment ce spuneti ca suneti medic, cum puteti face aprecieri. Nu fac acuze, nu am facut niciodata. Va invit sa cititi rezultatele eliberate de unii dintre colegii radiologi, in cazuri precise, apoi sa aruncati o privire pe imaginile corespunzatoare. Va invit de asemenea sa vedem impreuna constantele inregistrate de CT la pacientii in cauza.

      Reply
    • Alina Popescu

      Domnule Botea, e exact opusul la ce spuneti dumneavoastra. Domnul doctor Ionac stie prea bine posibilele ” complicatii (ale) propriei tehnici chirurgicale” si tocmai de aceia a cerut investigatii prelimnare corecte si precise, pentru a le evita. Nu inteleg insa ce e de ras in discutia despre dose din articol, poate ne explicati sa radem si noi, cei cu mai putine cunostinte tehnice decat dumneavoastra. E de plans insa faptul ca „se intampla oriunde sa nu mearga sistemul informatic de afisare si stocare a investigatiilor radiologice” mai ales in momente critice, cand un chirurg are pacientul pe masa si are nevoie de ele. Banuiesc ca in Franta, specialistii in chirurgie vasculara au foarte, foarte putini pacienti daca isi permit sa mearga in persoana cu pacientii lor prin toate investigarile care au loc inainte de o operatie ca sa se convinga ca sunt corecte, precise. Desigur, cei a caror obligatie e sa faca aceste investigatii preliminare le pot rasoli, nu au nici o responsabilitate sa le faca de cea mai buna calitate daca e nevoie de verificarea directa a chirurgului pentru fiecare pacient, la fiecare pas. Chiar se intampla asa ceva in Franta? Sincer, ma indoiesc, o sa ma informez.

      Reply
  4. Popitiu

    Ce nu a spus Ionac este ca angiograful a fost achizitionat pe un caiet de sarcini intocmit de el si de la prietenul lui, Iman la de trei ori pretul si la mana a a doua. Cam asta a constatat Curtea de Conturi Asa ca daca nu face ce ar dorii el, e singurul responsabil de acest fapt.

    Reply
  5. Ana

    Este incredibil ce citesc. Cine se scuza, se acuza! In primul rand nu ar trebui sa apara astfel de articole fara o sustinere reala,documentata, a datelor.. induceti lumea in eroare, pentru ce ? bani? relatii?! Totul pe baza unor povesti spuse de un chirurg, sef de sectie, cu frustari si razbunari personale. La Spitalul Judetean Timisoara lucreaza cei mai buni radiologi! Nu este normal sa fie trimisi oamenii sa faca imagistica in privat! Iar cazurile medicale, nu ar trebui discutate in presa, chirurgii vasculari din Spitalul Judetean Timisoara ar trebui sa lucreze la perfectionarea propriilor tehnici chirurgicale si nu sa arunce cu noroi in colegii lor! Sunt medic dintr-o tabara neutra, mi-as aduce oricand un apartinator sa faca un CT la Spitalul Judetean Timisoara, dar niciodata nu l-as opera in cadrul clinicii de Chirurgie Vasculara a SCJUT! Si cu asta am spus tot…

    Reply
  6. Ana

    Second look: ‘ consideră că prin această abordare, șeful Clinicii de Cardiologie, Mihai Ionac, a făcut un deserviciu financiar Spitalului Județean Timiș’ … din articolul dumneavoastra. Pe bune? Domnul Doctor este si seful Clinicii de Cardiologie?!. Pai daca la nivelul asta produceti erori, ce sa mai zic de … adevarul medical.

    Reply
  7. Alina Popescu

    Domnul Ionac a avut curajul sa faca dezvaluiri despre felul cum functioneaza sistemul medical in Romania si despre consecintele acestor practici care se masoara in vieti omenesti. Felictari din partea mea, e un om de caracter cum rar intalnesti. In vest, ar fi considerat a „whistlerblower” si protejat prin lege. O investigatie independenta din partea guvernului ar fi absolut necesara in acest caz. Este inacceptabil pentru un chirurg sa nu aiba la indemana imagini CT sau orice alt tip de radiografii, expertise de calitate corespunzatoare si se pare ca acest spital din Timisoara nu a fost capabil sa le produca. Decizia dumnealui de a trimite pacientii la o clinica particulara a fost corecta, a fost singurul care a actionat profesional pentru ca a avut in mana sa viata pacientilor cu care nu s-a jucat.
    Lipsa standardelor adecvate de verificare a sistemelor de diagnostic si aplicarea lor corespunzatare, lipsa personalului calificat in a le calibra, lipsa personalului calificat considerand numarul de pacienti precum si numarul de proceduri e caracteristica spitalelor din Romania si descris in parte in scrisoarea doamnei doctor Pascut precum si de domnul doctor Ioanac. Asta e tabloul coruptiei manifestata in sistemul medical romanesc care duce la sacrificarea pacientilor, la pierderi de vieti in mainile profesionistilor.
    Ma surprinde neplacut reactia comentatorilor care sunt gata sa atace persoana in loc sa discute problemele grave de practica a medicinii ridicate de domnul doctor Ionac asa cum ar trebui sa faca un adevarat specialist . Aceasta atitudine este tipica in astfel de cazuri de „whistleblower”- ataci persoana spre a o distruge, nu sistemul sau institutia care trebuie protejate cu orice pret. In ceia ce priveste raportul „doselor”, poate fi dat in „dosa” (dose) sau „expunere” (exposure), corespunzator in unitati de Sv (Sievert) say Gy (Gray), depinde de cum au fost facute masuratorile/calculele de catre fizician si cum au fost raportate doctorului. Cele doua unitati sunt interconected intre ele.

    Reply
  8. Sorin Paveliu

    Dincolo de conflictele interne existente in unitate, pe care nu avem cum sa le evaluam, ramane o problema generica: sa presupunem ca rezultatele furnizate de un departament de imagistica sunt necorespunzatoare sau conforme realitatii. Cum se poate redresa o asemenea situatie dpdv legal? Cine are dreptul de a evalua rezultatele (sa nu presupunem ca exista victime si implicit malpractice)? MS – nu poate, DSP – nu poate, managerul nu poate. In opinia mea nici CMR nu poate sa dea o recomandare (nu o sanctiune – care oricum nu ar fi eficace). Si atunci? Cred ca acest conflict evidentiaza o problema sistemica fata de care ar trebui sa ne gindim cum sa gasim o solutie legislativa.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *