Astăzi, Coaliția ONG-uri pentru Cetățean a lansat raportul Starea democrației în 2024 și puțin din 2025, o analiză detaliată a principalelor probleme cu care s-a confruntat sistemul democratic românesc în ultimul an electoral complet. Raportul este realizat de CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Centrul pentru Inovare Publică, ActiveWatch, ApTI – Asociația pentru Tehnologie și Internet, Centrul FILIA și Asociația MozaiQ.
Evenimentul de lansare a avut loc la Impact Hub București și a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, ai societății civile, jurnaliști și experți, într-un moment de reflecție asupra traiectoriei recente a democrației românești. Tema principală a întâlnirii a fost cât se poate de actuală: cum poate fi întărită democrația în fața unor procese electorale puse la îndoială, a unui stat tot mai opac și a unui mediu online lipsit de reguli clare?
2024 a fost un an electoral excepțional – nu doar prin densitatea sa (toate cele patru tipuri de alegeri fiind programate în același an), ci prin modul în care această concentrare a fost gestionată. Alegerile locale și cele europarlamentare au fost comasate fără o consultare publică reală și fără o analiză de impact asupra drepturilor cetățenești. Ulterior, alegerile parlamentare au fost programate între cele două tururi ale prezidențialelor, decizie care a stârnit ample critici în rândul observatorilor independenți. Tot acest proces a culminat cu un eveniment fără precedent în istoria recentă: anularea completă a alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională, care a invocat riscuri legate de manipulare digitală și nereguli grave în finanțarea campaniilor.
Pe lângă disfuncționalitățile legate de calendarul electoral, raportul atrage atenția asupra unei alte realități îngrijorătoare: transferul tot mai evident al bătăliilor politice în spațiul digital. Platforme precum TikTok au devenit teren principal de campanie, dar fără ca autoritățile să poată (sau să știe cum să) intervină. Cazul candidaturii lui Călin Georgescu este ilustrativ pentru modul în care campanii artificiale, susținute de conturi false și promovări agresive, pot altera serios egalitatea de șanse într-o competiție democratică.
Un alt capitol important al raportului vizează climatul tot mai ostil pentru presă și societatea civilă. Sunt documentate mai multe cazuri de hărțuire a jurnaliștilor, presiuni asupra activiștilor și sancțiuni pentru exprimări critice în mediul online. S-au înregistrat intervenții ale poliției pentru postări pe rețelele sociale, iar în unele cazuri au fost solicitate chiar surse jurnalistice confidențiale. În paralel, partidele politice au continuat să finanțeze presa într-un mod opac, ceea ce a afectat independența editorială și a dezechilibrat vizibilitatea între vocile din spațiul public.
Transparența decizională, participarea publică și respectarea drepturilor fundamentale au fost și ele serios puse la încercare. Legiferarea prin ordonanțe de urgență a continuat să fie norma, nu excepția, iar consultările publice au fost adesea simulate sau ignorate. Dreptul la adunare publică este încă reglementat printr-o lege învechită, care permite autorităților locale să limiteze acest drept pe criterii arbitrare.
Raportul oferă și o imagine de ansamblu asupra modului în care au fost tratate drepturile femeilor și ale persoanelor LGBTQ+. Deși temele legate de egalitate de gen au fost prezente în discursul public, ele au fost adesea instrumentalizate politic, fără a conduce la politici publice reale. Reprezentarea femeilor în politică a rămas scăzută, iar accesul la servicii de sănătate reproductivă continuă să fie îngreunat. Comunitatea LGBTQ+ s-a confruntat cu o intensificare a discursului homofob și transfob în campaniile electorale, fără reacții ferme din partea instituțiilor.
În ciuda acestui tablou general sumbru, raportul remarcă și câteva semnale pozitive referitoare la organizarea societății civile și la existența unui cadru de lucru pentru consolidarea transparenței și participării publice — cu condiția ca aceste reforme să fie implementate nu doar formal, ci cu adevărat.
Concluzia generală a raportului este că anul 2024 a reprezentat o criză democratică profundă, dar următorii ani pot deveni o oportunitate de reconstrucție. Până în 2028, când vor avea loc următoarele alegeri parlamentare, există timp pentru reforme reale în domeniul electoral, al reglementării digitale și al protejării libertăților fundamentale. Cheia va fi însă voința politică de a include cetățenii, și nu de a-i exclude, din deciziile care le afectează viața democratică.
Raportul complet poate fi consultat pe www.stareademocratiei.ro
