Protestatarii din Georgia au câștigat lupta împotriva legilor anti-ONG. În România, continuă. Scrisoare deschisă adresată lui Klaus Iohhanis. Ce se solicită

Partidul aflat la guvernare în Georgia, Visul Georgian, a anunțat, astăzi ( joi), că va retrage un proiect de lege ce prevede clasificarea instituțiilor media și a ONG-urilor care primesc finanțare din străinătate drept „agenți străini”. Anunțul a fost făcut după două nopți de proteste violente, organizate de criticii care susțineau că proiectul de lege îngrădește libertatea de exprimare (detalii aici).

În România legile al căror scop este blocarea activităților organizațiilor neguvernamentale, respectiv trimiterea la pușcărie a protestatarilor merg mai departe. Aproximativ 200 de ONG-uri i-au transmis, astăzi, o scrisoarea deschisă președintelui României, Klaus Iohannis, în care i se solicită trimiterea la re-examinare, respectiv sesizarea Curții Constituționale cu privire la legea care împiedică accesul la justiție în diferite cauze (Pl-x 317/2022). ONG-urile semnatare (lista mai jos) activează în domenii cât se poate de diverse – de la cele specializate în respectarea drepturilor și libertăților și implicare civică, la mediu, la cele destinate copiilor, respectiv seniorilor, la asociații de pacienți ori cu scop de promovare turistică ș.a.m.d..

În esență, scrisoarea deschisă arată că, încă din ”justificarea” ei (expunerea de motive), legea instituie o prezumție de rea-credință la adresa organizațiilor neguvernamentale, că motivarea include informații false sau inexacte și că încalcă drepturile de asociere, libertate de exprimare și acces la justiție.

Mai jos puteți citi, integral, scrisoarea adresată președintelui și lista organizațiilor semnatare:

 

SCRISOARE DESCHISĂ

ADRESATĂ ADMINISTRAȚIEI PREZIDENȚIALE

În atenția Președintelui României,

Dl. KLAUS IOHANNIS

referitoare la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, a Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, precum şi pentru completarea art.64 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul (în continuare cu nr. de înregistrare de la Camera Deputaților “Pl-x 317/2022”)

Prin care vă solicităm

1. În temeiul art.77 din Constituție, să dispuneți trimiterea Pl-x 317/2022 spre reexaminare către Parlamentul României.

2. În temeiul art. 146 din Constituție și al art.15 din Legea nr. 47/1992, să dispuneți sesizarea Curții Constituționale cu obiecția de neconstituționalitate a Pl-x 317/2022;

Având în vedere următoarele:

CONSIDERENTE

Pl-x 317/2022 încalcă flagrant art. 21, art. 30, art. 40 și art. 148, din Constituția României, republicată.

De asemenea, Pl-x 317/2022 nesocotește obligațiile și responsabilitățile României față de Uniunea Europeană, prin nerespectarea dispozițiilor cuprinse în art 114, art. 352 TFUE, art. 7,8, 11 și 12 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

O lege care forțează stabilirea unor reguli procesual-civile mult mai stricte de contestare a actelor administrative pentru o categorie de persoane juridice, cu încălcarea principiului proporționalității, limitează posibilitatea de exercitare a activității acestor organisme sociale interesate, implicit afectând în substanța sa dreptul la liberă asociere și libertatea de exprimare a acestor entități.

Mai mult, stabilirea unor termene fixe pentru formularea cererilor incidentale în proces care contrazice rațiunea reglementării lor prin Codul de procedură civilă, contravine normelor de tehnică legislativă, putând duce la ambiguitate și confuzie în aplicarea legii.

Pl-x 317/2022 contrazice vădit următoarele texte constituționale:

• At. 21 din Constituție, privind dreptul de acces la instanță al intervenienților

• Art. 30 din Constituție, privitor la libertatea de exprimare

• Art. 40 din Constituție, referitor la dreptul de asociere

• Art. 148 din Constituție ce consacră principiul priorității dreptului Uniunii Europene

În expunerea de motive se susține că „…în momentul actual, în contextul reglementărilor legale în vigoare, se generează un dezechilibru major între ONG-uri și investitori. ONG-urilor li se conferă calitate procesuală activă, li se prezumă interes, li se stabilesc taxe de timbru modice, li se stabilesc termene foarte permisive în care să atace actele vizate. Aceasta situație profund nedreaptă trebuie reechilibrată prin responsabilizarea acestor ONG-uri și a membrilor lor fondatori, (…) prin stabilirea unor termene ferme în care acțiunile privind atacarea actelor administrative să poată fi inițiate.”

În primul rând, proiectul de lege are ca premisă o situație nereală.

ONG-urilor nu li se prezumă interesul sau calitatea procesuală, nici nu li se stabilesc taxe de timbru modice, ci sunt tratate exact ca orice alt justițiabil care trebuie:

• Să-și dovedească calitatea procesuală și interesul legitim privat în condițiile hotărârii ICCJ nr. 8/2020;

• Să plătească taxa judiciară de timbru stabilită de OUG nr. 80/2013.

Responsabilizarea la care face referire proiectul de lege reprezintă o sancțiune la adresa organizațiilor neguvernamentale, instituind o premieră în dreptul românesc: prezumția de rea-credință cu privire la toate organizațiile neguvernamentale.

Subliniem că expunerea de motive trebuia să fie în conformitate cu legea și să ofere o justificare clară și legală a propunerii legislative.

În condițiile în care prezenta expunere de motive conține informații false, inexacte, nu aduce o justificare adecvată și este contrară unui principiu fundamental de drept (prezumția bunei-credințe), întreaga lege este neconstituțională.

În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale:

• Decizia nr. 258/2006 a Curții Constituționale a României, în care s-a decis că o ordonanță privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor este neconstituțională, deoarece expunerea de motive nu oferea o justificare adecvată a necesității și proporționalității limitărilor impuse de lege.

Expunerea de motive încalcă următoarele principii:

1. Principiul justificării: Expunerea de motive trebuie să ofere o justificare legală și rațională a necesității și proporționalității legii propuse. Prezenta expunere de motive vizează responsabilizarea organizațiilor neguvernamentale, legiuitorul etichetând organizațiile neguvernamentale ca fiind de rea-credință, iar nu portavoce a societății civile. O asemenea justificare încalcă principiul fundamental conform căruia buna-credință se prezumă.

2. Principiul coerenței: Expunerea de motive trebuie să nu includă informații false sau inexacte. Se susține în expunerea de motive că organizațiile neguvernamentale ar avea un regim preferențial în instanță , că s-ar prezuma interesul, or aceste informații nu sunt reale, organizațiile fiind obligate să-și dovedească ca orice altă parte în proces legitimitatea procesuală. În condițiile în care expunerea de motive este viciată, nu încape îndoială că legea este neconstituțională.

3. Principiul respectării drepturilor fundamentale: Expunerea de motive ar fi trebuit să includă o analiză a impactului legii asupra drepturilor organizațiilor neguvernamentale (de asociere, libertate de exprimare și acces la justiție).

Următoarele articole din PL-x 317/2022 afectează drepturile fundamentale ale organizațiilor neguvernamentale (dreptul la liberă asociere și libertatea de exprimare, consacrate la art. 40 și 30 din Constituția României):

• Art. I pct. 7 Pentru organismele sociale interesate, în litigiile ce vizează autorizaţiile de construire, termenul pentru formularea plângerii prealabile, dacă aceasta mai este obligatorie, este de 30 de zile şi începe să curgă de la data ultimei operaţiuni de publicitate, reglementată conform art. 7 alin. (234) din prezenta lege, iar termenul pentru introducerea cererilor de anulare, de suspendare, de intervenţie accesorie sau de intervenţie principală este de 60 de zile şi se calculează de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau de la data expirării termenului legal de soluţionare a plângerii, indiferent care dintre aceste date survine prima.

• Art.II, care introduce un nou alineat în cadrul art. 64 din Legea nr. 350/2001, prin care se prevede că pentru organismele sociale interesate, dreptul de a ataca hotărârile de aprobare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se prescrie în termen de 1 an de la data aprobării.

Încălcarea dreptului de acces la instanță pentru intervenienți. Art 21 din Constituție. Încălcarea normelor de tehnică legislativă. Art. 14 din Legea nr. 24/2000

Codul de procedură civilă reglementează la art. 61-67 Codul de procedură civilă formele de intervenție voluntară în proces.

Potrivit 62 Cod de procedură civilă, termenul limită până la care poate fi introdusă cererea de intervenție principală este închiderea dezbaterilor pe fond (în contenciosul administrativ, aceasta este inadmisibilă în lipsa îndeplinirii procedurii prealabile și a dovedirii legitimității procesuale).

Iar conform art. 63 alin. (2) Cod de procedură civilă, intervenția accesorie poate fi făcută până la închiderea dezbaterilor, în tot cursul judecății, chiar și în căile extraordinare de atac.

Rațiunea pentru care legiuitorul a prevăzut aceste termene mai generoase pentru intervenienți este aceea că aceștia află mai târziu de proces, iar un stat de drept trebuie să acorde intervenienților dreptul de acces la o instanță.

Art. I pct. 7 din Pl-x 317/2022 este profund neconstituțional, întrucât stabilește același termen de 60 zile de la răspunsul la plângerea prealabilă pentru formularea cererii de intervenție accesorie, golind practic de conținut această instituție juridică.

În altă ordine de idei, această prevedere încalcă și art. 14 din Legea nr. 24/2000 referitoare la unicitatea reglementării în materie, fiind obligatoriu ca termenele pentru formularea cererilor de intervenție să fie cuprinse în Codul de procedură civilă.

Încălcarea dreptului la liberă asociere și libertatea de exprimare. Art. 40 și art. 30 din Constituția României.

Nu exagerăm afirmând că toate aceste abateri vădite și grave ale legiuitorului, comise prin intermediul Pl-x 317/2022, reprezintă inclusiv o cenzură adusă organizațiilor nonguvernamentale, ceea ce este inadmisibil, după cum se arată expres la art. 30 alin.2 din Constituție, care statuează că cenzura de orice fel este interzisă. Organizațiile nonguvernamentale au rolul de portavoce a societății civile, iar această realitate trebuie respectată de legiuitor. Organizațiile nonguvernamentale acționează pentru binele societății, astfel cum ar trebui să facă și autoritățile statale, un exemplu negativ fiind tocmai Pl-X 317/2022.

În aceeași măsură proiectul de lege încalcă și dreptul la libera asociere, organizațiile neguvernamentale fiind limitate drastic în activitatea lor, prin instituirea pentru contestarea actelor nelegale ale autorităților a unor termene nerezonabile care se raportează la momente subiective.

Nu există o justificare adecvată și legală în acord cu principiul proporționalității pentru reducerea termenelor pentru organizațiile neguvernamentale.

Organizații semnatare:

Asociația Declic, ACMA Betania Bîrlad, ActiveWatch, Agent Green, Ambasada Sustenabilității în România, Asociata People for Sport Romania, Asociatia A.R.T. Fusion, Asociatia Anastasia Ioana, Asociația Art Conservation Support, Asociația association Bright Future For Every Child, Asociația Atelier Ad Hoc, Asociația Ateliere Fără Frontiere, Asociatia Autism Voice, Asociatia Avangarde, Asociatia AVATAR, Asociația Bankwatch România, Asociaţia Bună Ziua Copii din România, Asociația Centrul de Training, Consultanță și Mediere Onești, Asociația City Makers, Asociația CIVICA, Asociatia Club Sportiv Climb Again, Asociația Colectiv GTG 3010, Asociația Colors, Asociația Corabia cu Arhitectură, Asociația de dezvoltare personală Grigore Popa (Școala de joacă), Asociația de Scleroză Multiplă din România, Asociatia de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale-Luceafarul, Neamt, Asociatia de Scleroza Multipla Valcea, Asociatia E-Civis, Asociatia Euro-Asiatica de Consultanta si Inovare, Asociația Filantropia Oradea, Asociația Iele-Sânziene, Asociația Incluziune pe Bune, Asociatia Inima Copiilor, Asociația Institutul de Cercetare Făgăraș, Asociația Izsák Művek, Asociația La Firul Ierbii, Asociatia Librarul cu papion, ASOCIAȚIA M.A.M.E., Asociația Mai Mult Verde, Asociația Mâini Întinse, Asociația Mișcare de Tabără Yuppi, Asociația MozaiQ LGBT, Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România, filiala Iași, Asociația Necuvinte, Asociatia non-guv Maria Beatrice, Asociatia O Secunda de Bine, Asociația Parcul Natural Văcărești, Asociația Partener pentru Tine, Asociația Pe Scurt, Asociația Pe Stop, Asociația pentru copii cu dizabilități – Mă Bucur de Viață, Asociația pentru copii și bătrâni Sfântul Hristofor, Asociația pentru Dezvoltare prin Educație, Informare și Susținere – D.E.I.S., Asociatia pentru Integrare Sociala si Protectia Mediului FeedBack Brașov, Asociația pentru recuperare și consiliere din adicții și dependențe (ARCADE), Asociatia Platforma Acceptarea Păgână (Platforma Pagan Acceptance), Asociatia Pro Vobis – Centrul National de Resurse pentru Voluntariat, Asociatia PRO-VOLUNTARIAT, Asociația ProXpert Râmnicu Vâlcea, Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică Asociația Salvează o inimă, Asociatia Saraci Anonimi, Asociatia Suport Mastocitoza Romania, Asociatia Tara Tinerilor Uniți, Asociația Teatrul Experimental Senzorial, Asociatia THE NEW PAGAN DAWN, Asociația turistică sportivă civică și ecologistă CLUBUL DE CICLOTURISM ”NAPOCA” (CCN), Asociatia Varus Equin, Asociația Vatra cu idei, Asociația Volens, Asociatia Young Initiative, Asociația Zambetul Evei, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul pentru Inovare Publică, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Comunitatea ONedu România, Consiliul Tineretului din România, Corupția Ucide, CS Aktiv Ramnicu Valcea, Dăruiește Viață, DAVIDLINUM, ECPI-Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice, FDSC – Fundatia pentru Dezvoltarea Societății Civile, Federatia Bancilor pentru Alimente din Romania-FBAR, Federația Bicicliștilor din România (FBR), Federația Coaliția Natura2000, Federația Fundațiile Comunitare din România, Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Iași – FONTIS, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS, Federația Tinerilor Basarabeni (F.T.B.), Fundația Acasă în Muscel, Fundația Comunitară București, Fundația Comunitară Galați, Fundația Comunitară Iași, Fundația Comunitară Oradea, Fundația Comunitară Prahova, Fundația Comunitară Timișoara, Fundatia Comunitara Valcea, Fundația de Scleroză Multiplă Bihor, Fundatia de Sprijin Comunitar, Fundația Eco-Civica, Fundatia HOSPICE Casa Speranței, Fundatia Humanitas Pro Deo Resita, Fundația Inimă de Copil, Fundația Mihai and Maria Frățilă, Fundația Regală Margareta a României, Fundația Romanian Angel Appeal, Funky Citizens, GHEPart, Inițiativa România, Sindicatul Învățământului Preuniversitar Timiș