Ministrul Economiei Lucian Bode a declarat dupa esecul privatizarii companiei Cupru Min, care detine exploatarea Rosia Poieni – unde sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale tarii -, ca Romania nu mai vrea decat contracte transparente in domeniul energiei. Foarte furmos. Ca sa stie la ce sa se astepte investitorii, dar si noi contribuabilii care le tot facem procese pentru transparenta, propunem ca Romania sa devina tara membra a EITI.
De ce? Explicatiile sunt foarte simple. Actualele preţuri ridicate la energie şi produse minerale, care impun costuri unora din ţările în curs de dezvoltare, oferă mari oportunităţi altora. Dacă unele ţări şi-au utilizat resursele naturale ca pârghie de dezvoltare, pentru altele, această comoară poate deveni un blestem. Atât ţările dezvoltate, cât şi cele în curs de dezvoltare au cunoscut riscurile acestor sectoare: economii “duale” prin care majoritatea cetăţenilor ajung să fie excluşi; corupţie prin autorizare şi înţelegeri amicale; venituri volatile care tentează oficialităţile şi slăbesc durabilitatea bugetelor şi creşterii; “maladia olandeză” a cursurilor de schimb determinate de exportul resurselor, care afectează negativ dezvoltarea pe o bază mai largă a comerţului şi ocupării; resursele ca “mită” care alimentează conflictele între facţiunile în goană după avere; costuri uriaşe din punct de vedere al mediului; şi chiar sentimentul pierderii suveranităţii ca urmare a faptului că un mic număr de privilegiaţi par să beneficieze de pe urma vânzării “patrimoniului naţional”.
Iniţiativa Transparenţei Industriilor Extractive (Extractive Industries Transparency Initiative – EITI) a fost lansată în 2002 de Primul Ministru al Marii Britanii Tony Blair, cu angajamentul liderilor africani din cadrul Parteneriatului pentru Dezvoltare a Africii (NEPAD). EITI îmbunătăţeşte guvernarea în ţările bogate în resurse prin cererea ca toate plăţile efectuate de companii şi veniturile încasate de guvern din petrol, gaze şi industrie minieră să fie publicate şi verificate. EITI a evoluat devenind o coaliţie internaţională între guverne, Grupul Băncii Mondiale, societăţile de petrol, gaze şi miniere, organisme ale industriei, investitori, şi organizaţii ale societăţii civile precum Transparency International, Oxfam şi Global Witness. In prezent, 24 ţări implementează EITI, iar printre ele, daca ar exista destula vointa politica, s-ar putea numara si Romania.
Iata aici cine sunt si ce fac cei de la EITI.
Iata harta tarilor care sufera de blestemul resurselor, membre ale EITI.
Citeste editorialul in care Alina Mungiu Pippidi vorbeste despre blestemul resurselor in varianta romaneasca.
