Duhoarea corupției se agață de politica spaniolă – și mai ales de Partidul Popular, de guvernământ, al lui Mariano Rajoy, scrie politico.eu. Între iulie 2015 și septembrie 2016, 1378 de funcționari sau politicieni din toate taberele au fost judecați pentru acuzații de corupție, potrivit Consiliului General al Justiției.
PP încearcă cu disperare să țină scandalurile în afara agendei publice. Dar pentru că partidul liberal Ciudadanos îi suflă în ceafă în sondaje, partidul a fost forțat să-și schimbe poziția. Dacă până de curând a insistat că acuzațiile au fost fie nefondate, fie motivate politic, PP-ul lui Rajoy recunoaște acum că a existat o problemă.
Totuși, într-o țară adesea copleșită de scandaluri, un caz special promitea să arunce o lumină nouă pe afacerile tenebroase ale partidului de guvernământ. Chiar și așa, puțini au anticipat recunoașterea sinceră a greșelilor de către un inculpat-cheie în acest caz. Ricardo Costa, fost secretar general al PP din Valencia, a apărut în fața Înaltei Curți Spaniole în ianuarie. El a fost acuzat că a ajutat să funcționeze o rețea uriașă de mită pentru contracte în regiune, în decursul boom-ului economic care a durat zece ani.
„Este adevărat că PP a finanțat campania electorală din 2007 cu bani murdari”, a spus el la un moment dat. „Nu am denunțat acest lucru și sunt dispus să-mi asum responsabilitatea. Recunosc acuzațiile și îmi cer scuze.”
Costa, care ar putea fi condamnat la opt ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat, a continuat să îl incrimineze pe fostul său șef, Francisco Camps – care a demisionat în 2011 pe fondul afirmațiilor similare, în ciuda faptului că a fost absolvit de instanțele judecătorești – pentru supervizarea schemei de mită.
În urma mărturisirilor lui Costa, purtătorul de cuvânt al PP, Rafael Hernando, a descris situația drept „o rușine și îmi cer scuze persoanelor care, cu bună-credință, au votat pentru PP”.
„Iarna anului 2018 se dovedește a fi una deosebit de rece pentru PP în instanță”, scrie ziarul El País, care mai spune că partidul lui Rajoy se confruntă în prezent cu peste 50 de investigații pentru presupusele practici corupte.
PP nu este singurul partid pătat. Cazurile de mare vizibilitate îi includ pe membrii Partidului Muncitoresc Socialist Spaniol (PSOE) și ai partidului naționalist Catalan Convergència Democràtica de Catalunya.
Indicele percepției corupției Transparency International pune Spania pe locul 42, după Portugalia, Costa Rica și Botswana.
România este pe locul 59, la egalitate cu Grecia și mai bine decât Ungaria sau Bulgaria.
Totuși, spaniolii consideră că corupția este cea mai mare problemă națională, după șomaj, și se întreabă frecvent de ce clasa lor politică este atât de predispusă să abuzeze de putere.
Pentru unii, ca liderul comunist veteran Julio Anguita, răspunsul este oarecum simplu. „Aceasta este o țară a hoților și sistemul său de justiție nu funcționează”, a spus el în 2009.
Dar, în timp ce slăbiciunile în justiție contribuie la explicarea fenomenului, alții privesc istoria și cultura pentru a înțelege politica poluată a Spaniei. Multe dintre abuzurile comise în Spania modernă își au rădăcinile în dictatura lui Francisco Franco din 1936-1975. Contrar unui mit larg-răspândit, guvernarea lui Franco a fost profund coruptă, dictatorul reușind să se îmbogățească și să pună în practică ceea ce biograful său Paul Preston a calificat drept „jaf instituționalizat”.
„În țările care au ieșit din fascism, fie că este vorba de Spania sau America Latină, am moștenit structurile corupte ale acelui fascism”, a declarat satiristul argentinian Darío Adanti. „Și când a sosit democrația, nu este ușor să le dezmembrăm – dimpotrivă, democrația se dezvoltă apoi exact pe aceste fundații”.
