Se poate face plangere penala impotriva primului-ministru si a presedintelui pentru infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti constand in initierea/promulgarea unei legi? Intrebarea a capatat brusc sens dupa ce liderul USD, Victor Ponta a anuntat ca va depune o plangere penala impotriva celor doi pentru a opri o eventuala initiativa legislativa care sa anuleze majorarea cu 50 la suta a salariilor profesorilor. Majorarea a fost decisa la finalul lui 2008 in preajma campaniei electorale. Ulterior profesorii au obtinut hotarari judecatoresti definitive care obliga guvernul la plata salariilor majorate. Iata raspunsul avocatului ARC, Dan Mihai.
Raspunsul scurt este DA, pentru ca, practic, oricine poate face plangere penala impotriva oricui, cam pentru orice. Nu trebuie decat sa se enerveze putin.
Un raspuns elaborat necesita, insa, serioase nuantari. Problema reala nu este daca o plangere penala poate fi facuta (vezi, mai sus, raspunsul scurt), ci daca acea plangere intruneste un minimum de elemente care sa justifice, in mod rezonabil, incadrarea “faptelor sesizate” intr-un text sau mai multe din legea penala.
Sa presupunem ca Guvernul este dat in judecata si pierde in mai multe procese, prin hotarari judecatoresti irevocabile. Urmeaza ca el sa execute acele hotarari judecatoresti, sa-si achite niste datorii, dar, fiind semet, nu se poate injosi chiar asa si initiaza un proiect de lege in care prevede ca acele hotarari judecatoresti nu mai trebuie executate. N-avem bani de cheltuit aiurea, trebuie sa refacem asfaltul de pe Marea Neagra si sa amenajam parcuri verzi la munte. Patinoarele pentru pensionari sunt aproape gata si aia, cind ies de la probele de viteza, trebuie sa-si traga sufletul pe o banca, in aer liber amenajat. Altfel nu mai rezista decat o repriza la baschet.
“Asta suna ca dracu’”, ar spune un fost esti cel mai bun, dar, deocamdata, rezonanta diabolica nu e si o infractiune laica.
Sa presupunem, mai departe, ca Guvernul adopta proiectul de lege si-l trimite Parlamentului, prin angajarea raspunderii. Parlamentul zice “da” si asa apare legea. Dupa ce trece lejer si de Curtea curat Constitutionala, vorba lui Pristanda, legea ajunge la promulgare. Presedintele poate refuza o singura data promulgarea si poate retrimite legea la Parlament. Daca legea se reintroarce de la Parlament tot asa cum a plecat, presedintele va trebui sa o promulge in acea forma.
Acestea sint datele problemei.
S-a lansat public varianta ca daca Guvernul initiaza un astfel de proiect de lege, iar dupa adoptarea in Parlament, presedintele promulga legea, primul ministru si presedintele savarsesc infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti.
Infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti este prevazuta in art. 271 din codul penal si are urmatorul continut:
“Art. 271. – Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti
Împotrivirea la executarea unei hotărâri judecătoreşti, prin ameninţare faţă de organul de executare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, iar dacă fapta a fost săvârşită prin acte de violenţă, pedeapsa este de la unu la 5 ani.
Împiedicarea unei persoane de a folosi o locuinţă ori parte dintr-o locuinţă sau imobil, deţinute în baza unei hotărâri judecătoreşti, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Dacă fapta prevăzută în alin. 2 se săvârşeşte prin ameninţare, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani, iar dacă fapta a fost săvârşită prin acte de violenţă, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, prin sustragerea de la executarea măsurilor de siguranţă prevăzute în art. 112 lit. c), d) şi g), se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.
Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, prin neexecutarea, cu rea-credinţă, a pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice, prevăzute în art. 714 şi art. 715 alin. 2, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.”
Pentru cine a avut rabdare sa citeasca, la prima vedere, acest text, dar si pentru cei care il cunoasteau, este destul de clar ca infractiunea nu se potriveste deloc situatiei de fapt cu Guvernul si presedintele. Legea vorbeste de violenta, amenintare fata de organul de executare, de impiedicarea de a folosi o locuinta, de sustragerea de la executarea unor masuri de siguranta sau a unor pedepse complementare. Evident, in speta presupusa –cu Guvernul si presedintele- nu exista astfel de situatii si nu poate exista infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti.
Mai de luat in seama ar fi varianta de incadrare a faptelor in infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, prevazuta de art. 246 cod penal si/sau de abuz in serviciu contra intereselor publice, prevazuta de art. 248 cod penal.
Art. 246 cod penal prevede:
“Art. 246. – Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor
Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”
Art. 248 cod penal prevede:
“Art. 248. – Abuzul în serviciu contra intereselor publice
Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.”
Nu trebuie uitat si art. 2481 cod penal, abuzul in serviciu in forma calificata, care prevede:
“Art. 2481. – Abuzul în serviciu în formă calificată
Dacă faptele prevăzute în art. 246, 247 şi 248 au avut consecinţe deosebit de grave, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.”
Consecintele deosebit de grave sunt definite in art. 146 cod penal, care prevede:
“Art. 146. – Consecinţe deosebit de grave
Prin consecinţe deosebit de grave se înţelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii, cauzată unei au
torităţi publice sau oricăreia dintre unităţile la care se referă art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.”
Singura problema este daca poate fi considerata infractiune o conduita validata de Parlament si transformata in lege. Iar raspunsul la aceasta intrebare este simplu: NU, pentru ca nu poate fi ilegala o conduita la care esti indrituit prin lege.
Cit despre parlamentarii care ar vota legea propusa de Guvern, ei nu pot fi trasi la raspundere penala pentru modul in care voteaza, astfel ca pot vota si o lege prin care se reintroduce pedepasa cu moartea. Art. 72 alin. 1 din Constitutie prevede: “Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile…exprimate in exercitarea mandatului.”
Desigur, odata adoptata, legea aia cu pedepsa capitala ar putea sa aiba oarecare probleme la Curtea Constitutionala.
Probleme la Curtea Constitutionala ar putea avea si legea prin care Guvernul nu mai vrea sa respecte niste hotarari judecatoresti care nu-i plac, dar aceasta pare a fi singura piedica oarecum reala in fata initiativei vadit nedemocratice a Guvernului. Dar, am vazut multe lucruri ciudate peste gardul acelei curti, ca sa nu ma astept sa mai apara un iepuras sau un rinocer din joben.
La o prima vedere, cel mai expus riscului unei raspunderi de natura penala pare a fi presedintele, daca ar promulga o lege vadit gresita (lege care incalca vadit drepturi si libertati fundamentale). Dar, situatia nu este asa, intrucat art. 84 alin. 2 din Constitutie prevede ca presedintele se bucura de imunitate si ca prevederile art. 72 alin. 1 din Constitutie (parlamentarii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturi si opinii) se aplica in mod corespunzator. Deci, presedintele poate promulga, fara grija orice fel de lege, intrucat decizia sa de a promulga o lege este asimilata votului dat de un parlamentar pentru o lege, in ambele cazuri operand imunitatea (lipsa oricarei raspunderi juridice).
Pentru cei ce au rezistat sa citeasca pana aici, concluzia este ca iminenta plangere penala, anuntata deja cu hotarare, ar putea face sa tresara doar cativa reporteri de teren, specializati in divorturi mondene si plingeri la politie pentru furt de bunuri comune. Daca tot suntem la capitolul “Tre’ sa facem, si noi ceva…”, la fel de bine se poate incerca si cu magie neagra.
Adevaratele probleme sunt si vor fi cele cu Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), intrucat toti cei care au obtinut hotarari judectoresti irevocabile si care nu au mai fost executate pentru ca asa si-a comandat Guvernul o lege, se vor putea adresa CEDO pentru incalcarea art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care include in dreptul la un proces echitabil si dreptul de a obtine executarea hotararii judecatoresti irevocabile. Iar acolo nu va conta nici ca legea rea a fost confirmata de Curtea Constitutionala. Vom avea din nou la CEDO cauze repetitive, ca in cazul celor privind restituirea imobilelor.
Ceea ce merita cu adevarat discutat este cum vor plati, altfel decat politic, adica altfel decat cu bancnote din jocul Monopoly, cei care ne (tot) baga cu caruta direct in gardul Curtii Europene. Dar, acesta este un alt subiect, mai putin specataculos decit plingerea penala/sedinta de magie neagra pentru nerespectarea hotararilor judecatoresti de catre primul-ministru si presedinte.
Dan Mihai este avocat specializat pe drepturile omului si reprezinta Alianta pentru o Romanie Curata in procesele intentate institutiilor publice care refuza sa isi respecte obligatiile legale privind transparenta.
Citeste si despre: CEDO, transparenta institutiilor, hotarare judecatoreasca, proces, contracte politice.
Articole cu aceeasi tema:
Ce mi-a confirmat WikiLeaks si nu vroiam sa-mi confirme
Quo vadis justitia?
PSD ameninta cu CEDO
