O serie de ONG-uri de mediu din Ungaria, printre care şi Greenpeace Ungaria, cer evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier a proiectului minier aurifer propus la Rovina, în România. Acestea au făcut o sesizare adresată Ministerul Mediului din ţara vecină. ” Solicităm inițierea procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului în context transfrontaliermaghiari. conform convenției Espoo privind proiectul minier aurifer propus la Rovina, România”, spun ONG-iştii
Convenţia de la Espoo (Finlanda) reglementează evaluarea impactului asupra mediului în situaţia în care un anumit proiect are impact transfrontalier. Convenţia a fost adoptată la 25 februarie 1991 şi a intrat în vigoare la 10 septembrie 1997. România a devenit parte la Convenţie la 29 martie 2001.
Semnatarii sesizării atrag atenţia şi asupra riscului de exploatare cu cianuri, la Rovina, şi dau ca exemplu experienţa pe care Ungaria a avut-o cu Carpathian Gold: “Deși reprezentanții Carpathian Gold declară că nu vor folosi cianuri în exploatare, ci vor aplica tehnologia flotației, în urma consultărilor avute cu ONG-uri din România, considerăm că există riscul ca cianura să fie folosită în anumite etape ale procesului de extracție. Această suspiciune este susținută și de faptul că, în urmă cu șapte ani, firma canadiană a executat cercetări și foraje în Ungaria, în zona Füzérradvány Rudabánya, unde inițiase deschiderea unei mine de aur, însă imediat după ce Ungaria a interzis prin lege folosirea cianurii în minerit, aceștia și-au abandonat proiectul”.
Iată sesizarea trimisă ministrului Mediului din Ungaria, dr. Fazekas Sándor, de ONG-uri:
“Domnule Ministru,
Prin prezenta, subsemnatele organizații de mediu vă solicită inițierea procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului în context transfrontalier, conform convenției Espoo privind proiectul minier aurifer propus la Rovina, România.
Conform informațiilor noastre, o companie canadiană a primit o nouă licență de exploatare în România. Este vorba de Samax România, subsidiara Carpathian Gold, care a primit licență de exploatare a aurului și cuprului, timp de 20 de ani în zona Rovina, la 20 de km de Roșia Montană. Noul proiect minier propune două cariere cu diametrul de 500-600 metri și cu adâncimi de 300-400 metri fiecare, depășind astfel chiar și dimnesiunile minei propuse la Roșia Montană.
Regiunea este deja puternic poluată, fiind inclusă ca hot spot pe lista „Baia Mare Task Force”, un program realizat de ONU pentru mediu împreună cu Uniunea Europeană, în urma catastrofei cu cianuri de la Baia Mare. Noul proiect minier sporește considerabil riscurile în regiune.
Deși reprezentanții Carpathian Gold declară că nu vor folosi cianuri în exploatare ci vor aplica tehnologia flotației, în urma consultărilor avute cu ONG-uri din România, considerăm că există riscul ca cianura să fie folosită în anumite etape ale procesului de extracție. Această suspiciune este susținută și de faptul că, în urmă cu șapte ani, firma canadiană a executat cercetări și foraje în Ungaria, în zona Füzérradvány Rudabánya, unde inițiase deschiderea unei mine de aur, însă imediat după ce Ungaria a interzis prin lege folosirea cianurii în minerit, aceștia și-au abandonat proiectul.
Mai mult, nu este exclus ca, în timpul desfășurării activității miniere, râurile din zonă să fie poluate cu metale grele, așa cum s-a întâmplat la Baia Borșa, când ruperea digului a avut consecințe catastrofale asupra mediului.
Considerăm că investiția planificată la Rovina corespunde cu cel puțin trei categorii listate în Anexa I a Convenției de la Espoo:
10. Depozite de deșeuri pentru instalații de incinerare sau tratamente chimice, și depozite de deșeuri toxice și periculoase;
11. Baraje și rezervoare mari;
14. Mine mari, exploatarea si prelucrare a minereurilor metalifere sau a carbunelui;
În baza motivelor expuse mai sus solicităm inițierea procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului în context transfrontalier conform convenției Espoo privind proiectul minier aurifer propus la Rovina, România”.
