Presa de sport (aici și aici) raportează că demolarea arenei de pe strada Ștefan cel Mare din București și construirea unui nou stadion pentru clubul Dinamo a fost blocată, iar, din cauza unei contestații depusă de consorțiul de firme care a pierdut licitația.
Consorțiul este dominat de firmele M.I.S. Grup și Silvania Sortilemn, controlate de Emil Iugan, prin fiica și ginerele lui, Virginia și Ioan Farcaș (M.I.S. Grup), respectiv soția lui, Florica Iugan (Silvania Sortilemn).
Grupul de firme Silvania, controlate de familia Iugan, și-a început dezvoltarea în domeniul exploatării lemnului, prin preluarea, în 1998, a fabricii de cherestea de la Lunca Ilvei (jud. Bistrița-Năsăud), înființată în 1949. Alături de firmele altui bistrițean, Traian Larionesei, grupul Silvania s-a numărat printre câștigătoarele perioadei de explozie a tăierilor ilegale de păduri din România.
În 2015, una dintre firmele lui Emil Iugan s-a aflat în centrul unei anchete a procurorilor anti-corupție legată de contractele cu dedicație încheiate de Direcția Silvică (DS) Bistrița-Năsăud de care a profitat, alături de Frasinul (Traian Larionesei) și Holzindustrie Schweighofer, în detrimentul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva.
În declarații făcute presei locale, în octombrie 2016, Emil Iugan a acuzat o represiune a investigatorilor la adresa lui, după ce ar fi susținut Codul Silvic, în anii precedenți, și introducerea unui sistem de monitorizarea a circulației masei lemnoase. Mai mult, acesta a atacat privilegiile acordate de statul român companiei austriece Holzindustrie Schweighofer (mai nou redenumită HS Timber Group).
Comunicatul procurorilor DNA a fost transmis presei pe data de 14 mai 2015, la doar câteva zile după ce, pe 9 mai 2015, zeci de mii de cetățeni au protestat în stradă, în special la Cluj și București, dar și în alte localități din țară și Diaspora, împotriva tăierilor ilegale de păduri și a blocării Codului Silvic, prin retrimiterea lui la Parlament, de către președintele Klaus Iohannis, pentru eliminarea articolului anti-monopol (care deranja compania Schweighofer).
Protest împotriva tăierilor ilegale de păduri și a blocării adoptării Codului Silvic la presiunile Schweighofer. 9 mai 2015, Cluj-Napoca. Foto: Nicu Cherciu
Care au fost acuzațiile procurorilor DNA
Cu toate acestea, în 2021, Silvania Internațional SRL, deținută de familia Iugan s-a numărat printre cele sancționate drastic de Consiliul Concurenței, cu o amendă totală de 129 milioane de lei, pentru cartelizarea pieței lemnului. Alături de firma lui Emil Iugan au mai fost amendate corporațiile austriece Schweighofer, Kronospan și Egger, dar și Frasinul, deținută de Traian Larionesei.
În comunicatul DNA din 2015, procurorii acuzau practicile DS Bistrița-Năsăud care au favorizat firmele Frasinul, Silvania și Schweighofer. Mai exact, DS Bistrița-Năsăud a obținut, între 2009 și 2014, din partea conducerii Romsilva, suplimentarea cotei de tăieri de lemn din județele învecinate Suceava, Maramureș, Mureș și Neamț, pe motiv că suprafețele de păduri aflate în administrarea sa (la nivel județean) erau limitate. Lemnul ar fi trebuit să fie exploatat, în regie proprie de către DS Bistrița-Năsăud, dar, în realitate, cea mai mare parte a fost tăiat de firme private, în top aflându-se două companii din grupul lui Traian Larionesei, una a lui Emil Iugan și Holzindustrie Schweigofer. Aceasta din urmă a achiziționat suplimentar lemn de la firmele românești de exploatare. Practic, arătau procurorii, profitul care ar fi putut fi realizat de Romsilva (prin DS Bistrița-Năsăud) a ajuns la firmele de exploatare a lemnului, prejudiciul fiind de milioane de lei. Detalii, mai jos:
Firmele lui Iugan, în Cartelul Lemnului
În 2021, Consiliul Concurenței a dat o amendă record pentru practicile firmelor de prelucrare și exploatare a lemnului, de aproape 130 de milioane de lei (aproximativ 26,6 milioane de euro).
”Companiile își coordonau comportamentul prin schimburi de informații sensibile din punct de vedere comercial privind necesarul de materie primă, politica de achiziție de masă lemnoasă, organizarea internă, precum și strategia comercială de participare la anumite licitații sau conduita de a licita/de a nu licita la anumite partizi/loturi de masă lemnoasă. În acest fel, companiile eliminau concurența dintre ele în cadrul licitațiilor pentru a adjudeca masa lemnoasă la cel mai mic preț posibil, de cele mai multe ori, în detrimentul statului careîncasa mai puțini bani”, se arată în comunicatul de presă al Consiliului Concurenței.
Printre firmele sancționate, în top se aflat cele austriece, urmate de Frasinul (Traian Larionesei), dar și Silvania Internațional (Emil Iugan). Alături de Schweighofer și Frasinul, găsim firmele lui Emil Iugan și în constituirea Asociației Industriei Lemnului (AIL) Prolemn, principalul organism de lobby al marii industrii de exploatare și prelucrare a lemnului, care, în ultimii ani, a încercat, în mod constant, să blocheze reforma silvică și măsurile anti-hoție incluse, în cele din urmă, în noul Cod Silvic.
La fel ca și Traian Larionesei, Emil Iugan și-a folosit banii câștigați din exploatarea pădurilor României pentru a deschide afaceri în alte domenii, în special în domeniul construcțiilor și, în foarte multe cazuri, în cadrul unor contracte de infrastructură publice.
Dacă Frasinul lui Larionesei a câștigat și a construit sala polivalentă din municipiul Bistrița, asocierile conduse de firmele lui Emil Iugan și-au adjudecat contractele pentru construirea sălilor polivalente din Brașov (contract inițial de 72 de milioane de euro), respectiv Suceva (30 de milioane de euro), ambele finanțate de Compania Națională de Investiții. Construcția stadionului Dinamo este deja, la un cu totul alt nivel – aproape 118 milioane de euro fără TVA, bani de la Ministerul Dezvoltării.
Conform Termene.ro, în 2023, M.I.S. Grup a avut o cifră de afaceri de 312,9 milioane de lei și un profit brut de 17 milioane de lei. În același an, Silvania Sortilemn a avut o cifră de afaceri de 19,2 milioane de lei și un profit de 437.000 de lei.
Pe 13 februarie 2025, Ministerul Dezvolării a anunțat drept câștigător al licitației consorțiul Bog’art- Dico și Țigănaș, ACI Cluj, UTI Construction and Facility Management. Conform Golazo, în portofoliul firmei Bog’Art se regăsesc aeroporturile din Sibiu, Braşov, Cluj şi Bucureşti-Băneasa, ambasadele Kuweitului şi SUA din Capitală, centrele comerciale Băneasa Shopping City, Veranda, Sun Plaza şi Mega Mall în Bucureşti, staţia de metrou Basarab, magazinul Ikea Pallady sau sediile centrale E-on şi Unicredit
Termenul de soluționare a contestației depuse de grupul de firme controlat de Emil Iugan este de 30 de zile.
Citește și:
Orice firma participanta are dreptul de a contesta ilegalitatile constatate mai ales ca provenienta din ,,cartelul lemnului” era necunoscuta inaintea contestatiei.
evident că are dreptul de a contesta; iar faptul că vine din Cartelul Lemnului nu-i elimină acest drept; ceea ce am vrut să scot în evidență este un fenomen, un modus operandi, a multor firme de exploatare, care au migrat către afaceri aparent mai onorabile – construcții, utilități etc, mai ales din contracte publice; n-ar trebui să ne mire: sunt atâtea mărturii ale unor foști silvici despre faptul că marii beneficiari ai mitelor de pe urma tăierilor de păduri ajungeau la politicieni și/sau partide; așadar, n-au făcut doar bani (”primul milion”, cum s-ar spune) din tăierile de păduri, ci și rețele de influență
(PS: nu aveți de ce să folosiți ghilimele – este decizie a Consiliului Concurenței, în motivarea ei scrie expres de cartelizare)