Călin Dejeu

Notorietatea proiectului de distrugere a Defileului Jiului a ajuns la antipozi

Un portal de știri din Noua Zeelandă scrie despre proiectul sinistru al Hidroelectrica din Defileul Jiului (și despre cel analog de la Răstolița).

De fapt, situația din România este mult mai neagră decât cea prezentată în articol, sunt mult mai multe proiecte hidroenergetice care amenință siturile Natura 2000 în România. Dar acestea doua sunt într-adevăr cele mai nocive, lor li se poate pune, fără cel mai mic dubiu, eticheta de ”ecocid”. Ambele au fost prezentate în emisiunea ”România împotriva României – o anchetă despre ariile protejate din ţara noastră”, cazul Defileul Jiului de la momentul 26:20 iar cazul Răstolița de la momentul 38:15.

Dar autoritățile noastre denaturate, complet rupte de realitate, parcă dincolo de antipozi (pe altă planetă), își continuă demersurile ilegale, par total captive în corupție, imposibil de clintit de pe calea lor destructivă, surde la semnalele de alarmă care vin de peste tot.

În ceea ce privește atitudinea față de râuri, autoritățile din România sunt opusul celor din Noua Zeelandă.

sursa: kayak-newzealand.com

Întâi cei de la Consiliul Județean Gorj, încurajați de faptul că nu a existat nicio răspundere penală pentru autorizația ilegală emisă în 2012, și nici pentru certificatul de urbanism precedent, din 2018, au emis acum un nou certificat de urbanism ilegal, pentru proiectul de distrugere a Defileului Jiului.

Din moment ce proiectul este în parc național și, conform legii, în parcul național sunt permise doar activități tradiționale și trebuie menținut cadrul fizico-geografic în stare naturală, C.J. Gorj trebuia să emită certificat de urbanism cu ”incompatibil”. Există precedent, se poate respecta legea, dacă se vrea. C.J. Hunedoara a emis anul trecut un astfel de certificat de urbanism, cu ”incompatibil”, pentru proiectul de hidrocentrală al ABI Hidropower:

Inconștienții de la Agenția Națională pentru Protecția Mediului nu par capabili să înțeleagă că suntem toți în aceeași barcă, care se scufundă. Problemele de mediu în România sunt complexe și gigantice, și nici dacă autoritățile de mediu ar colabora perfect cu ONG-urile tot nu am putea face față. Să dau niște exemple.

Pe toate râurile noastre curg tone de gunoaie. Este atât de grav încât președintele Ungariei a cerut intervenția președintelui Comisiei Europene.

Dacă ar colabora autoritățile de mediu cu ONG-urile pe acestă temă, ar putea să rezolve situația? Categoric nu. Aici este vorba de lacune crase de educație, care se pot rezolva doar în decenii.

Lunca Dunării, de parcă nu i-ar ajunge digul comunist care a adus-o de la tărâm al belșugului debordant la demideșert, este devastată de o specie invazivă, Amorpha fruticosa. Cred că cel mai oribil se vede invazia în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Dar invazia nu este doar în Lunca Dunării, ci în toată țara. Am văzut-o chiar și pe Vaser!! Dacă ar colabora perfect toate autoritățile de mediu cu ONG-urile, ar putea să ne scape de Amorpha fruticosa? Nu prea cred. Și sunt doar două exemple, doar niște exemple. Cu siguranță unii cititori au altele mai relevante. Cert este că situația mediului înconjurător în România este complexă, extrem de gravă, și putem cel mult să o ameliorăm. Deocamdată, situația se agravează, și într-un ritm șocant. Și mai grav este că această agravare este marcată de o premeditare din partea autorităților române. În curând, dacă la fel se continuă, unul dintre puținele lucruri care ne mai leagă pe mulți dintre noi de această țară, frumusețea naturii carpato-danubiano-pontice, va dispărea complet. Și să vadă atunci politrucii, care cică îi vor înapoi pe românii deja plecați, criză de identitate și depopulare! Să vedem din taxele cui mai fură!

Relevante ar fi și cazurile ”consumate”. Cireașa de pe tort este povestea tristă și revoltătoare a speciei endemice păiușul lui Porcius (Saussurea porcii), redescoperită după 110 ani, ca să fie imediat ”exterminată” din România, sub privirea indiferentă a autorităților noastre criminale de mediu.

Și mai jenantă pentru statul român ratat este extincția totală a melcului termal (Melanopsis parreyss), din cauza criminalilor de la pensiunile din 1 Mai, care, prin foraje ilegale, au dus la secarea lacului Pețea. Culmea este că forajele ilegale au fost detectate din elicopter, cu camere cu termoviziune, dar tot nu s-au luat măsurile legale care se impuneau!

Și, în acest context disperat, când este nevoie de ”unitate națională” pentru mediu (oricât de ciudat ar suna), ce alege Agenția Națională pentru Protecția Mediului? Să se războiască cu toate ONG-urile mari de mediu, să continue ”linia politică” a abuzului în serviciu și a disprețului față de natură! Să oblige ONG-urile să se judece cu agenția!

ANPM continuă procedura ilegală de ”spălare” a lucrărilor ilegale din Defileul Jiului, cu încălcarea legii 292/2018 și a deciziei definitive a Curții de Apel București, postând în 31 iulie un îndrumar pentru studiul din procedura ilegală.

Studiu absolut inutil, pentru că studii sunt deja ”grămadă”, iar impactul negativ semnificativ este cert. Pe lângă faptul că încearcă să ocolească decizia judecătorească definitivă și să dea undă verde distrugerii totale a defileului, mai și cauzează cheltuire inutilă a unor bani publici. Studiile costă. Pentru așa ceva fosta directoare de la APM Alba a fost anchetată de DNA și condamnată definitiv.

WWF a comunicat că ”România va primi cei 80 de miliarde doar cu un plan de redresare aliniat viziunii UE pe termen lung” și a exemplificat cu proiectul ilegal din Defileul Jiului:

”Cu toate acestea și complet nejustificat, România propune un set de măsuri care ne țin captivi în normalitatea toxică ante COVID-19, continuări ale unor proiecte din anii ’70, cum ar fi hidrocentrala de pe Jiu, oprită prin decizia instanței pentru că a fost construită fără acord de mediu într-un parc național …”

Cei de la Greenpeace au avut un limbaj și mai franc.

”Un exemplu concret de stupiditate este includerea hidrocentralei de pe Jiu printre proiectele importante, în condițiile în care există o decizie definitivă și irevocabilă prin care lucrările au fost declarate ilegale, râul fiind într-un parc național și sit Natura 2000.”

Iar cei de la Bankwatch și Agent Green pur și simplu au dat în judecată ANPM. Prima înfățișare este în 8 octombrie.

Declic are deja un proces pentru Defileul Jiului, cu Apele Române, care are următoarea înfățișare în 18 noiembrie la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Nu întâmplător am amintit mai sus speciile endemice ”măcelărite”. Și în Defileul Jiului avem o specie endemică, amenințată și ea de proiectul hidroenergetic. Este vorba de nisipariță (Sabanejewia romanica), specie care nu trăiește decât pe teritoriul României. Iar populația din Defileul Jiului ar trebui să fie, teoretic, cea mai protejată, pentru că este singura populație într-o arie cu regim strict de protecție (categoria II IUCN). Dacă nici aici specia nu este protejată, atunci evident că nu va fi nici acolo unde regimul de protecție este mai slab. Așa că, pe termen mediu, riscăm să pierdem și nisiparița!


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Notorietatea proiectului de distrugere a Defileului Jiului a ajuns la antipozi

  1. Abran Peter

    Film foarte util pentru sensibilizarea nu numai a tineretului, dar și a autorităților și politicienilor .
    Nu au fundament științific toate declarațiile, dar emoția transmisă convinge.

    Reply
  2. Para

    Dupa reducerea freaticului urmeaza incendiile de padure, erodarea si spalarea completa a solului, alunecarile de teren… distrugerea infrastructurilor construite, stirile cu morti nevinovati pentru ca asa a vrut doamne-doamne… eventual disparitia unor localitati cu primari si investitori cu tot, pe care le-a pus naiba in calea expertilor de mediu care n-au auzit de succesiune ecologica. Ce te faci cu cresterea incidentei perioadelor de seceta din ultimii ani si cu prognozele de schimbare a climei, platite si ele din bani publici (europeni).

    Trecand la economie, in ce analiza cost-beneficiu apar efectele astea ? Pana acum cativa ani asemenea analize erau obligatorii si pentru proiecte urbane… or mai fi ? Dar pana la urma, atunci cand legiuitorii permit conflicte de interese in elaborarea studiilor de fundamentare, trebuie sa aiba mare incredere ca Casa Poporului o sa-i tina 1000 de ani.

    Ps. Da, e o cacofonie (si) acolo cat credibilitatea experilor romani de mare.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *