Pe la mijloc de ianuarie, discutam cu Ana despre temperaturile peste media perioadei, anunțate de meteorologi. Fiica noastră de cinci ani, ne-a auzit și s-a bosumflat brusc. Am întrebat-o de ce. ”Nu vreau să vină primăvara, că încă n-am făcut un om de zăpadă”.
Ultimul om de zăpadă, l-am făcut în urmă cu doi ani, pe 5 februarie 2023 (a reținut telefonul data fotografiilor). Mă rog, a fost ceva care, oarecum, a semănat cu un om de zăpadă, că neaua era prea pufoasă ca să o putem rostogoli și întări. După vreo două ore de eforturi, am reușit să ridicăm mai degrabă o moviliță, căruia i-am pus niște ochi din pietricele, brațe din crengi, niște flori uscate de curpen pe post de păr și morcovul clasic drept nas.
A fost ultima zi (de fapt jumătate de zi) cu zăpadă pe care am prins-o în iarna lui 2022/2023. Iarna trecută și asta, încă (teoretic) neîncheiată, a mai fost zăpadă pe la Cluj în vreo două dimineți în care Stela era la grădiniță, dar n-a prins nici măcar prânzul că s-a și topit. Și nu e Clujul cel mai cald oraș din țară.
Europa s-a încălzit mai tare. Iar România, peste media europeană
Astăzi, citesc pe agențiile de știri, că luna trecută a fost, la nivel global, cea mai caldă lună ianuarie înregistrată, potrivit oamenilor de știință de la Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) al Uniunii Europene. Potrivit acestora, ianuarie a prelungit o serie de călduri extraordinare, în care 18 din ultimele 19 luni au înregistrat o temperatură globală medie de peste 1,5 grade Celsius peste perioadele preindustriale.
Temperatura medie globală în ianuarie a fost cu 1,75 °C mai mare decât în perioada preindustrială (media lunilor ianuarie a anilor 1850-1900, utilizată pentru a defini nivelul preindustrial), iar asta s-a întâmplat în condițiile în care cercetătorii se așteptau la o răcorire generată de schimbarea către modelul de vreme rece La Nina (omologul opus modelului de încălzire El Nino, cel care a contribuit la transformarea anului 2024 în cel mai cald an înregistrat din lume).
Chiar dacă nu s-a manifestat în mod unitar, la nivelul Europei lucrurile au stat și mai rău decât la nivel global, temperatura medie din ianuarie 2025 fiind de 1,80 °C, cu 2,51 °C peste media din ianuarie 1991-2020. Și pentru a veni și mai aproape de casă, sudul, estul Europei (inclusiv România) și vestul Rusiei au fost peste medie, în condițiile în care au existat zone europene (Islanda, Regatul Unit al Marii Britanii, Irlanda ori nordul Franței) care au fost sub medie (sursa, aici).
La Nina nu poate răci ce ard oamenii
Cercetătorii din domeniul climei se așteptau ca perioada excepțională de temperaturi peste medie să se atenueze după ce evenimentul de încălzire El Nino a atins punctul culminant în ianuarie 2024 și s-a trecut către faza opusă, de răcire, La Nina. Julien Nicolas, climatolog la Copernicus, a declarat pentru Agenția France Presse: „Aceasta este ceea ce o face un pic surprinzătoare: nu vedem acest efect de răcire, sau cel puțin de frânare temporară, asupra temperaturii globale pe care ne așteptam să îl vedem”.
„Faptul că vedem în continuare temperaturi record în afara influenței lui El Nino este puțin surprinzător”, a declarat și Samantha Burgess, director strategic la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Interval Mediu, care administrează serviciul C3S.
Chiar dacă La Nina apare pe deplin, Burgess spune că efectul său de răcire ar putea să nu fie suficient pentru a reduce temporar temperaturile globale – care sunt, de asemenea, afectate de factori precum căldura extremă observată în alte bazine oceanice și principalul motor al schimbărilor climatice: emisiile de gaze cu efect de seră care captează căldura.
„De departe, cel mai mare factor care contribuie la încălzirea climei noastre este arderea combustibililor fosili”, a precizat cercetătoarea.
Oamenii de știință mai precizează că fiecare fracțiune de grad de încălzire peste 1,5C crește intensitatea și frecvența fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, precipitațiile abundente și seceta.
Poate, printr-un noroc, Stela va mai apuca să facă un om de zăpadă. Dacă nu în cea mai rămas din iarna asta, poate în una din iernile următoare. Asta fără a fi nevoiți să mergem special la munte pentru asta. Nepoții s-ar putea, însă, să nu mai prindă nici măcar la munte prea multe șanse. Să le mulțumim lui Trump ori eroului nostru Burduja.
Evident, că n-o să mai facă nepoții noștri oameni de zăpadă va fi cea mai mică problemă.
