Alina Mungiu-Pippidi

Moarte de tigan

Pentru prima oară de cinsprezece ani de cînd citesc The Economist, cel mai prestigios săptămînal de actualitate din lume, necrologul de pe ultima pagină este al unui român. Nu, nu e vorba de regele Cioabă, ci de sociologul Nicolae Gheorghe, reprezentantul Roma la OSCE în anii din urmă, cunoscut de-al meu din lumea neguvernamentală și fundația Soros de la începutul anilor nouăzeci. Moartea lui a trecut aproape neobservată în România, cealaltă a părut importantă și discutată de toată lumea. Ele sînt în mod ciudat legate. Florin Cioabă se pare că încerca să ajungă la înmormîntarea lui Gheorghe, care a fost o vreme secretarul tatălui său și care se lăsase convertit la confesiunea penticostală de dragul său. Gheorghe, în tinerețe, fusese marxist și ateu, și își descoperise identitatea tîrziu, apropiindu-se de țigani ca un antropolog. Pentru Occident, ce contează e dispariția sociologului care a inventat mișcarea europeană Roma, fost disident, activist și boem, primul dintr-o nouă generație care se trezește în Europa, cea a intelectualilor asumat țigani, care, după irlandezi, velși, bosnieci, kosovari etc. ies din negurile țărilor lor interzise și discriminate cu afirmarea unei identități noi care deschide ochii spre Europa și obligă Europa să o bage în seamă. Pentru români, care nici nu au băgat de seamă că Gheorghe a existat, darămite că s-a dus, marele eveniment e în altă parte. Și are proporțiile unui circ național.

Nicolae Gheorghe va trăi mai departe prin sutele de tineri romi care au urmat programe cu locuri dedicate în universități, am avut mulți asemenea studenți la SNSPA și am văzut cu ochii mei utilitatea acestei idei la care a avut o mare contribuție. Ce mă preocupă este circul național care de cîteva zile a ascuns nu doar moartea lui Gheorghe, ci și pe această întreagă nouă generație și model al intelectualului rom pentru a scoate în față din nou așa zisul model tradițional, pe ”regele” Cioabă. Cît e de tradițional pentru un rom să fie în FSN, să se convertească la o sectă protestantă al cărei șef și ”lector” să devină, să ceară recunoașterea formală de către India (a ce?), să distribuie titluri de noblețe în jur (contra cost) și să se îngroape în sicriu frigorific vă las să ghiciți. Nici succesul politic nu justifică acest circ: Cioabă nu a reușit să crească prin nimic participarea romilor la viața politică, tot sub 1% a rămas, nici la educație. De fapt singura noutate a ultimilor ani este exportul masiv de cerșetori romi în tot Occidentul și explozia problemei pe care Ceaușescu o ținuse sub preș, fără a face un pas decisiv spre rezolvarea ei. Nu, nimic nu justifică faptul că presa românească nici nu a observat că Gheorghe a murit, dar de zile întregi a făcut din moartea lui Cioabă un kitsch de proporții naționale.

Sau poate mă înșel. Există un motiv al acestei atenții excesive și indecente, faptul că o bună parte din presa noastră e la ora asta în mîinile politicienior, și aceștia au avut întotdeauna un interes în Roma – populația cea mai săracă, mai mizerabilă, mai dependentă, ale cărei voturi sînt mai ușor de estorcat, de manipulat sau de cumpărat cînd alte procedee de merg – dar la cel mai jos preț. Nu există pe site-ul președinției României vreun cuvînt despre moartea lui Gheorghe, dar avem un comunicat oficial cu moartea lui Cioabă. Sociologul nu a adus niciodată vreun vot, în vreme ce bulibașa cu pasiune pentru publicitate a avut mandat să producă voturi pentru familia lărgită Băsescu – de asta șeful cel mare, Udrea și EBA au fost în primul rînd al bocitoarelor. Pare halucinant să îl iei pe chirurgul Brădișteanu, demascat pînă mai ieri ca un evazionist și un complice la crimă, și să îl expediezi cu anestezistă cu tot fără a fi clar cine plătește distracția, cînd un simplu telefon putea lămuri că nu aveai ce opera în stadiul de infarct acut. Dar nu utilitatea a fost scopul, ci gestul, să se vadă pe toate ecranele cîte face șeful statului să salveze viața țiganului lui favorit, și cît de meschini sînt adversarii lui care se întreabă ce e cu tratamentul ăsta special. Și s-a văzut. Punct ochit, punct marcat, suta de mii de penticostali și sutele de mii de țigani știu cine e omul bun din țara asta. Așteptați-vă să vedeți pe site-ul președinției României regrete post-mortem doar pentru cine aduce voturi – în rest, moară oricine și nu băgăm de seamă. O fi ceva înțelepciune la părinții romi care spuneau într-un sondaj al Romani Criss că nu trimit copiii la școală că oricum nu au pe nimeni în jur care să fi fost la vreo școală, iar puținii care s-au școlit nu au ajuns prea departe în viață.

În sfîrșit, dat fiind în Bosnia și în Kosovo în timpul conflictelor dintre sîrbi și musulmani sau albanezi rolul Roma era să sape gropile comune să îngroape pe cine pierdea partida, faptul că la noi sînt talpa votului, mănușa care se trage pe mînă pentru a face treaba murdară la alegeri atît de stînga, ca și de dreapta, ca pe urmă să fie aruncată la gunoi nu pare așa o tragedie de mare. Și am eu bănuiala că vor supraviețui ai noștri și fără rege, mai au un “împărat”, pe Iulian Rădulescu, un alt “rege internațional” pe Ilie Badea Stănescu, și o colecție întreagă de miniștri, crai și clarvăzătoare, chit că nu au prezis defel ce se poate întîmpla dacă te duci cu mașina în Turcia la 45 de grade Celsius și fără asigurare medicală.

Relația românilor cu romii nu se va schimba nici ea după asta. Autorii de la SNSPA al unui studiu despre participarea politică a romilor au selecționat ca motto un citat dintr-un grup focus din Călărași; „să ne pună şi nouă cineva un lider”. Așa e, românii pun pe liderii romi, adică oameni ca Iliescu sau Băsescu aleg din ceata competitivă de lideri mărunți pe acela cu care se vor trage în poză, vor apărea la TV și îl vor prezenta lumii țigănești ca pe partenerul de luat în seamă, dîndu-i un mare avantaj asupra celorlalți. Acela are de făcut în schimb un singur lucru. Să aducă voturi, chiar și după moarte.



Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

14 thoughts on “Moarte de tigan

  1. Mihai

    Frumos articol, dar treceti prea repede pste faptul ca Economist face o singura data un necrolog unui roman, si acesta e un tigan. Sincer, mie nu mi se pare normal

    Reply
  2. Emil Stoica

    Mihai: cand citesc The Economist il deschid la ultima pagina sa vad date statistice. Apoi dau o pagina in urma si vad necrologul. Stiu, e cam sumbru sa incep cu sfarsitul, desi sunt o fire vesela, dar asa incep eu revista.

    Acuma, eu cred ca Regele Mihai are 50% sanse sa apara acolo; Ion Iliescu nu cred ca are nici 1% pentru ca nu a aratat nimic deosebit. Coposu ar fi meritat, dar nu citeam The Economist in perioada aia.

    Revenind la nemultumirea ta: poate ca nu ar fi aparut acel necrolog acolo daca Romania ar fi reusit sa integreze minoritatea roma. Faptul ca a aparut necrologul arata poate si faptul ca problema integrarii romilor este extrem de reala si prezenta si ca mai avem mult de muncit. Poate ii intrebam pe onor guvernantii nostri care sunt indicatorii de integrare (de ex. gospodarii cu apa curenta si copii la scoala), cam pe unde ne aflam cu acesti indicatori si cine e responsabil.

    Reply
  3. Laura

    The Economist a publicat cateva articole frumoase despre romani aflati in viata. Serge Moscovici, de exemplu …

    Reply
  4. radu

    Laura, adding insult to injury eh? Tiganii si evreii. Cine in Romania il reucnoaste pe Msocovici drept roman? Si amintirile lui despre romani sint ingrozitoare, antisemiti cu totii *or fi fost la Braila de unde era el)

    Reply
  5. laur22

    @Emil Stoica

    Daca ar fi sa vorbim de “Indicatorii de Intergrare” cred ca inainte de a-i integra pe tzigani ar trebui sa aducem in secolul XX nu in XXI destul ar fi si XX populatzia rurala care sta catastrofic la :
    gospodarii cu apa curenta
    gospodarii cu WC in casa
    rata analfabetismului functzional
    rata de scolarizare
    accesul la tratament medical(rata de spitalizare si numar de analize efectuate)

    Si majoritatea celor de la tzara nu sunt tzigani, sunt doar tzarani.

    Ceea ce factual in Romania de azi a cam devenit daca nu la fel, atunci chiar mai rau sa fii tzaran decat sa fii tzigan..

    Pe numere concrete.

    Reply
  6. Emil Stoica

    Laur22: avem doua probleme: prima ar fi ca avem o problema cu saracia in Romania si cred ca ar trebui sa avem un plan de reducere a saraciei (de ex. canalizare in 100% din locuinte), dar din datele pe care le am minoritatea roma este cea mai saraca dintre cei mai saraci cu indicatori sociali ingrijoratori: somaj extrem de ridicat, speranta la viata cu 10 ani sub media pe tara, etc.

    Reply
  7. mircea enache

    N-as fi crezut vreodata ca ajung sa fac – cu sinceritate – urmatoarea afirmatie : Dupa ce i-am vazut mult mediatizatele declaratii a lui Dorin Cioaba , pot spune ca 90 % dintre cunoscutii mei , nu au nici …cultura si nici simturile atat de bine dezvoltate ca ale lui . PUNCT !

    Reply
  8. George P

    Faptul ca oficialii români au ratat sa faca publica contributia unei personalitati (putin cunoscute) din sfera stiintifica – sociologul Nicolae Gheorghe – corespunde, cred eu, cu tipul de elitism existent in cultura româna actuala. Se chema nu demult cultul personalitatii, dar nu era vorba de personalitati din societatea civila.
    Ca totusi sa tragem un folos din corectia pe care o face articolul, ar fi interesant de stiut o lista cu lucrari ale sociologului Nicolae Gheorghe. Notitele de pe saiturile oficiale sunt trecatoare, in timp ce cartile dainuiesc. Se poate folosi ocazia pentru a citi ceva scris de Nicolae Gheorghe.

    Reply
  9. alinaMP

    Update- de unde erau anuntati 150-200 000 de participanti la inmornintare au fost vreo mie. dar circul mediatic a fost ca la un milion.

    Reply
  10. VDFilip

    Doamna Alina, referirea dvs la o confesiune ce o traduceti drept secta arata ca v-ati usurat pe undeva olecutica de patima.Silind cititorii sa gandeasca la integrare, v-as intreba, dpdv religios unde v-ar placea sa fie integrati tiganii pt a scapa de sectarism, apoi in confesiunea dvs ati ajuns sa fiti sigura de existenta lui Dumnezeu,sa credeti cele scrise in Biblie?Ati citit vreodata Iacov 1:27, pag 1188 in Biblie si alte pasaje unde Isus indeamna un bogat sa-si vanda averea, sa o imparta saracilor si sa-L urmeze?E prea de tot nu-i asa, sa dai un asemenea ex. personal! Pt. mine, o confesiune aservita politic nu poate fi decat o secta.Puteti sa o numiti si altfel, oricat de mizerabil doriti ca sunt de acord cu dvs. Redau versetul mentionat in Iacov: Religia curata si neintinata inaintea lui Dumnezeu Tatal nostru, este sa cercetam pe orfani si pe vaduve in necazurile lor (nu sa-i spionam, sa profitam si apoi sa-i blamam cu de fapt chiar psd sau fsn), si sa ne pazim neintinati de lume. Nu doar fsn-eul practica asta ci toti. De aveti cunostiinta sa existe vreo confesiune neaservita, va rog sa-mi spuneti si mie macar una. Cu ce a putut ortodoxia sa atraga etnia tiganeasca? In schimb, din interese politice, fsn-ul a dat libertate evanghelizarilor neoprotestante si toata lumea trage pana la urma anumite foloase. Imi este mai clar decat dvs cat de bine s-a strecurat crima organizata pe filiera penticostala fiindca am simtit-o pe pielea mea, dar si de pe urma acestei crime organizate trageti foloase cei multi.

    Reply
  11. Johnny

    Nu poate fi adevarat ca Florin Cioaba incerca sa ajunga la inmormantarea lui N. Gheorghe.
    Nicolae Gheorghe a murit pe 8 august la Sorrento (sudul Italiei), iar Florin Cioabă a făcut infarctul în 12 august în Antalya (sudul Turciei), unde se afla în vacanţă, potrivit declaraţiilor rudelor şi prietenilor săi – şi Antalya nu este pe drumul cel mai scurt între Sibiu şi Sorrento.
    Florin Cioabă eventual a ajuns în Antalya DUPĂ ce a participat la înmormântarea lui N. Gheorghe – participare despre care, însă, nici el nici rudele sau apropiaţii săi nu au suflat până acum nici o vorbă (de unde deducem ca nu a avut loc).

    Reply
  12. toma

    ar fi putin mai interesant daca am sti si citi dintre studenti au fost lamuriti ca e mai bine sa treaca la pocaiti… asta asa, ca sa vedem si de pe unde veneau banii si unde se duceau prozelitii.

    Reply
  13. VDFilip

    Toma, te intreb de curiozitate: tu daca urmezi la o biserica traditionala o faci pt ca primesti bani? Vad ca se pune totul pe seama banilor cum a pus ilici in perioada mineriadelor: partidele au dat bani nush cui de au iesit in strada. La minieri cine le-a dat bani? Ma faci sa cred ca romanii nu mai au nici care suflet. Singura credinta e in ban.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *