Cristian Ghingheș

Luăm statul la întrebări: De ce România nu a raportat datele privind poluarea fonică?

Curtea de Conturi Europeană a prezentat și a dat astăzi publicității un raport special privind poluarea din orașele europene, concluzia generală fiind că zonele urbane din UE au aer ceva mai curat, dar sunt la fel de zgomotoase.

Potrivit auditorilor Curții de Conturi Europene, toate acestea reprezintă un motiv deosebit de îngrijorare, deoarece, în anii următori, UE și statele sale membre vor trebui să își intensifice eforturile pentru a îndeplini standardele mai stricte care vor intra în vigoare.

Deseori trecut cu vederea, zgomotul constituie cealaltă față a poluării urbane, conform raportului CCE. Auditorii concluzionează că este practic imposibil să se evalueze progresele înregistrate în reducerea acestui tip de poluare în UE. Datele disponibile sugerează că este puțin probabil ca obiectivul „zero poluare sonoră”, care constă în reducerea cu 30 % până în 2030 a numărului de persoane afectate de zgomotul produs de mijloacele de transport, să fie atins. Potrivit estimărilor, în cel mai bun caz, numărul va scădea cu 19 %, iar în cel mai rău caz, va crește cu 3 % până în 2030.

Raportul arată că în majoritatea statelor membre, monitorizarea zgomotului prezintă lacune și întârzieri, motiv pentru care nu se poate stabili o tendință în acest domeniu.

Unul dintre aceste state este România, care figurează în raport cu raportări lipsă (“date neraportate încă”) pe toate cele patru dimensiuni ale poluării fonice: aeroporturi, căi ferate, drumuri și aglomerări. Mai precis, este vorba despre stadiul raportărilor statelor membre în exercițiul de cartografiere acustică din 2022 (faza IV, situația din mai 2024).

Astfel încât de la România Curată (SAR) a plecat astăzi, către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, o solicitare de informații publice în baza căreia vrem să aflăm de ce nu au fost raportate aceste date privind poluarea fonică la nivel național, cine răspunde de colectarea și furnizarea lor și când vor fi furnizate și implicit publicate, așa cum prevăf Directiva privind zgomotul ambiental și Directiva delegată din 2021 în ceea ce privește metodele comune de evaluare a zgomotului.

Şi tu poţi adresa întrebări către instituțiile publice naționale și celor din orașul tău, primării, școli, licee, universități, regii autonome, aflând cum sunt cheltuiți banii pe care-i plătești statului prin impozite și taxe! Tu ne spui ce vrei să afli și de la ce instituție anume, iar noi trimitem și urmărim cererea pentru tine! Folosește aplicația Ia Statul La Întrebări!


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Luăm statul la întrebări: De ce România nu a raportat datele privind poluarea fonică?

  1. Razvan

    Mai exista si “poluare luminoasa”, de aia nici nu zice nimeni nimic!
    Oricum: parca scremusera astia o “lege antizgomot”? Cum se aplica ea? A aplicat-o cineva vreodata?
    Aoleu! Dar daca o aplica nu trebuie sa scoata UNTOLD (si alte manelisme) in afara oraselor? Tulai, Doamne! D’apai, aiasta nu se poache!
    Si inca: cu petardele ce facem? :P

    Reply
  2. Tempor1k

    La noi poluarea de orice formă a fost redusă masiv din pix cu stații de măsurare puse mai degrabă la „aparatele de oxigen” decât puse să măsoare vreo poluare.
    De măsurare zgomote și vibrații … :)))) acestea provoacă disconfort celor care le măsoară așa că expertizele efectuate iasă și ele bine din pix și/sau cu 2-3 clickuri de mouse.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *