Romania Curată

Lista neagră a României Curate pentru alegerile europarlamentare 2024

20 candidați pentru alegerile europarlamentare de duminică, 9 iunie (din cei 51 incluși în analiză), au fost identificați, de către monitorii România Curată, că încalcă grav criteriile de integritate. 15 dintre aceștia provin de la partidele care sunt creditate, în sondajele de opinie, cu cele mai mari șanse de a trece pragul electoral, ceea ce reprezintă aproape jumătate din numărul de europarlamentari pe care România îi va trimite la Bruxelles.

Cum s-a făcut selecția candidaților monitorizați

Începând cu anul 2004, Societatea Academică din România (SAR), membră a Alianței pentru o România Curată (ARC), a publicat, pe România Curată, liste negre și albe, cu candidații la diferite tipuri de alegeri, în funcție de îndeplinirea (sau nu) a criteriilor de integritate. SAR și România Curată nu emit verdicte de tipul ”corupt” sau ”penal”, ci încearcă să ofere șansa cetățenilor pentru un vot informat, din punctul de vedere al integrității.

Pentru alegerile europarlamentare din acest an au fost analizați 51 de candidați, în funcție de șansele pe care le au pentru a ajunge la Bruxelles. În acest sens, ne-am raportat la sondajele disponibile la începutul campaniei electorale, din momentul începerii monitorizării. Astfel, au fost incluși în monitorizare, candidații eligibili ai partidelor și/sau alianțelor electorale cu șanse să îndeplinească pragul electoral, în funcție de scorul din sondaje, cărora li s-au adăugat câte un candidat aflat la limită. De asemenea, au fost monitorizați toți candidații independenți, precum și câte un candidat de la partidele și alianțele electorale, care nu sunt creditate cu șanse de realizare a pragului electoral.

Aplicarea algoritmului (cu limitele inerente calității sondajelor disponibile), a dus la analizarea a 17 candidați ai Alianței PSD-PNL, 7 de la Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), 6 de la Alianța Dreapta Unită (USR-PMP-FD), 3 de la UDMR, câte unul de la SOS România, România Socialistă, Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Diaspora Unită, Partidul Umanist Social Liberal, Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER), Partidul Oamenilor Liberi, Partidul România Mare, Partidul Noua Românie, Partidul Patrioților, Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache și cei 7 candidați independenți: Nicu Ștefănuță, Vlad Gheorghe, Paul Jurma, Paula Pîrvănescu, Cătălin Mustețea, Petru Mîndru și Dumitru Șoșoacă.

Criteriile monitorizate și analizate:

TRASEISM: Trecerea de la un partid la altul pentru a obține funcții publice ori nominalizări pentru candidaturi la diferite funcții publice. Se consideră ”traseim” din momentul trecerii la un al treilea partid politic. Fuziunile (cum au fost cele dintre PNL și PDL, ori USR și PLUS) nu sunt considerate trecere de la un partid la altul. De asemenea, nu sunt contabilizate la ”traseism” candidaturile independente.

AFACERI CU STATUL/ PROFIT NECUVENIT de pe urma funcției: de exemplu ca abonat la contracte de stat (care depășesc în economia firmei profitul din afacerile pur private) sau avere neconcordantă cu sursele transparente de venit; la acest criteriu au fost vizate și afacerile și contractele soțiilor/soților ori a unor rude de gradul I.

PROBLEME PENALE: S-au contabilizat cazurile care au ajuns cel puțin în faza trimiterii în judecată și, evident, a condamnărilor. Au fost menționate, la categoria ”de știut”, situațiile în care dosarul se află în fază de urmărire penală și/sau cele care s-au judecat, încheindu-se cu achitare, fără ca acest lucru să ducă, însă, la includerea pe ”lista neagră” (exceptând situațiile nu se încadrează la alt criteriu).

NEPOTISM: promovarea rudelor folosind influența publică și orice încălcare în profit personal a separației public-privat în exercitarea unei funcții publice.

AUTONOMIA FAȚĂ DE SERVICIILE SECRETE: Acest criteriu este transformat din mai vechea colaborare cu fosta Securitate. Într-o democrație, civilii controlează serviciile secrete și nu invers, iar sponsorizarea unor oameni politici de către serviciile secrete e la fel de anormală ca șantajarea lor. La fel cum e anormală abonarea liderilor politici la diplomele eliberate de școlile superioare ale serviciilor secrete, care se confruntă, la rândul lor, cu mari probleme de integritate.

ALTE PROBLEME DE INTEGRITATE: atitudini discriminatorii față de minorități (pentru care există sancțiuni CNCD), conflicte de interese sau incompatibilități constatate de ANI, fraude academice (plagiat) ori mercenariat în favoarea unor companii private și în detrimentul restului cetățenilor (cum ar fi cazul Roșia Montană). Lipsa unor sancțiuni CNCD, lipsa de transparență a ANI (de exemplu, sunt foarte greu de identificat soluțiile instanțelor de judecată atunci când deciziile ANI sunt contestate, în condițiile în care și Portalul Justiției dă rateuri) sau lipsa dovezilor beneficiilor directe obținute de pe urma susținerii unor interese private îi fac scăpați pe unii de încadrarea la acest criteriu de integritate (în temeiul respectării libertății de exprimare).

Atenție, însă: faptul că unii candidați figurează ca fiind fără probleme de integritate s-ar putea să fie din cauză că, la această oră, nu există informații verificabile în spațiul public ori că anumite instituții publice (CNSAS, ANI, CNCD, CNATDCU, parchete, judecătorii) au probleme de transparență ori, mai grav, pur și simplu nu și-au făcut datoria.

Astfel, pe lista neagră apar doar candidații cu probleme stringente. S-au făcut, însă, mențiuni și la unii candidați la care nu s-a considerat că problemele cunoscute (și verificabile) ar fi atât de grave, fără a fi incluși pe lista neagră.

Lista PSD-PNL, cu cele mai mari probleme

În urma monitorizării cu metodologia descrisă mai sus, am identificat 20 candidați (din cei 51 incluși în monitorizare) care au cel puțin una din problemele de integritate descrise mai sus. 15 dintre aceștia provin de la partidele care sunt creditate cu cele mai mari șanse de a trece pragul electoral, ceea ce reprezintă aproape jumătate din numărul de europarlamentari pe care România îi va trimite la Bruxelles.

Cei mai mulți, atât numeric, cât și procentual, se află pe lista PSD-PNL, în cadrul căreia am identificat 11 candidați cu probleme grave de integritate, din cei 17 analizați (aproape 2/3 dintre aceștia!): Mihai Tudose, Rareș Bogdan, Dan-Ștefan Motreanu, Daniel Buda, Maria Grapini, Siegfried Mureșan, Dragoș Benea, Mircea Hava, Dan Nica, Gheorghe Falcă, Ștefan Mușoiu.

Asta în condițiile în care cel puțin alți trei candidați ridică semne de întrebare, dacă nu de integritate, cel puțin de etică și/sau moralitate. Gabrielei Firea nu i s-a contabilizat scandalul ”Azilelor Groazei”, pentru că nu răspunde pentru faptele altora, dar tot rămâne un semn de întrebare legat de modul în care și-a selectat colaboratorii apropiați. Iulian-Claudiu Manda este vice-campionul chiulului în Parlamentul European (fiind ”învins” doar de un grec trimis la închisoare) și a fost ”iertat” de procurori în scandalul legat de condiționarea ajutoarelor sociale dintr-o localitate din Dolj de vot. Lui Vasile Dâncu nu i s-au contabilizat contractele cu instituții publice ale firmei de sondare Metro Media Transilvania (transferată soției, după ce a ajuns ministru), în condițiile în care nu am reușit să verificăm dacă valoarea acestora le-ar depăși pe cele din zona privată. În fine, Adina Vălean nu figurează pe Lista Neagră, chiar dacă a făcut lobby pentru proiectul de la Roșia Montană și utilizarea cianurilor în minerit, în condițiile în care nu putem demonstra că schimbarea ei de poziție s-a făcut contra unui beneficiu material direct. Situația în care nu se află și numărul doi pe lista PSD-PNL, Rareș Bogdan, care, pe lângă numeroasele contracte cu instituții publice ale firmei lui de PR, a fost și beneficiar al unei vacanțe decontate de RMGC (în valoare de aproximativ 11.000 de dolari), în Noua Zeelandă.

O aplicare mai dură a criteriilor de integritate ar fi făcut ca aproape întreaga listă de eligibili ai PSD-PNL să fie ”pe negru”! Oricum, reprezentativ pentru lista PSD-PNL este chiar cel care o deschide, Mihai Tudose, care are probleme legate de frauda academică (plagiat în doctorat), impostură (trecerea în CV a unor funcții universitare pe care nu le-a avut), precum și contracte ale firmei soției sale cu Compania Națională de Investiții, din perioada în care era ministru al Economiei.

”Șansa” AUR

AUR ”scapă” cu doar doi candidați pe Lista Neagră, Cristian Terheș (traseism notoriu) și Claudiu Târziu (promovarea unor personalități legionare), dar și ceilalți candidați, teoretic eligibili, au fost la limită. De altfel, lipsa de atenție a presei, până recent, pentru unii dintre aceștia s-ar putea să le fi oferit un avantaj (cum s-a întâmplat la alegerile parlamentare din 2020, când după validarea aleșilor s-a aflat că pe listele AUR se aflau inclusiv persoane condamnate penal definitiv).

Tot doi candidați eligibili cu probleme de integritate propune și Alianța Dreapta Unită (USR-PMP-FD), pe Eugen Tomac (nepotism) și Vasile Botoș (traseism). Problemele penale ale lui Dan Barna și Vlad Voiculescu n-au ajuns în fază de trimitere în judecată (în cazul celui din urmă, dosarul fiind și destul de recent).

Din listele partidelor care nu sunt creditate cu șanse să treacă de pragul electoral (de pe care au fost monitorizați doar cei care se află pe prima poziție), apar Dacian Cioloș (REPER), din cauza promovării unor măsuri favorabile serviciilor secrete, în perioada în care a fost premier; Florin Călinescu (PDU), Dorel Contantin Onaca (PRM), ambii pentru traseism, și Liviu Petrina (PNȚ Maniu-Mihalache), trimis în judecată pentru evaziune fiscală.

Din rândul independenților, probleme de integritate are Dumitru Silvestru-Șoșoacă (amendat penal și, foarte recent, pus sub control judiciar pentru falsificarea listelor de semnături). Acesta nu este creditat, însă, cu șanse de a atinge pragul necesar independenților 3%. În unul din puținele sondaje de opinie care i-au sondat și pe independenți, apar cu șanse Nicu Ștefănuță și Vlad Gheorghe – în cazul lor n-au fost identificate probleme de integritate.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Lista neagră pentru alegerile europarlamentare din 2019:

Listele negre ale României Curate pentru alegerile europarlamentare 2019

Listele istorice:

Liste negre

Foto main: Steven Lek via Wikimedia Commons

Citește pe România Curată:

”România nu mai importă plastic reciclat!” O mare victorie anunțată de Ministerul Mediului sau mascarea unui eșec?

Prima victorie pentru legea de apărare a societății civile împotriva companiilor imobiliare și a mafiilor de mediu

Victorie majoră, în Justiție! ”Aici e parc? Nu, aici e Mafia Imobiliară!” Solicitarea grupului One Propertis, ucigașul societății civile, respinsă de Tribunalul București

Cea mai toxică promisiune a prezentei campanii electorale. E promovată din bani publici, iar cetățenii sunt îndemnați să semneze o petiție de susținere!

Perversul l-a răzbunat pe Mirel, în uralele ”bărbaților adevărați”. Și cum mai stă Facebook cu toleranța la violență

Tun după tun, de la directorii Afacerii Roșia Montană. Nu doar statul român, ci și banca de stat CEC, Primăria Alba Iulia, dar și alte instituții publice riscă să piardă zeci de milioane și/sau să rămână cu lucrări neexecutate. La cât se cifrează datoriile


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Lista neagră a României Curate pentru alegerile europarlamentare 2024

  1. Adi

    Nicu Stefanuta – candidat independent a declarat intr-o postare cu 43 aprecieri ca ‘ Generația Egalitate iese în stradă! ‘. Intra pe noul meu blog de analiza a alegerilor europarlamentare https://europarlamentare2024.wordpress.com/ pentru a urmari analiza completa a alegerilor europarlamentare de anul acesta

    Reply
  2. Adrian

    Da’ n-ați studiat atent fenomenul. Se dovedește încă o dată. Ați uitat complet birourile electorale…

    În fine, mare mirare că apare Cioloș pe listă.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *