Legea deputatului Năsui care stimulează infracțiunile economice

Anul trecut am urmărit cu stupefacție cum un deputat, Claudiu Năsui, se agită să treacă un proiect de lege care, ciuntind Legea societăților (nr. 31/1990), favorizează infracțiunile economice și degradează total condițiile de locuire pentru nenumărați cetățeni. Un proiect de lege care permite unui individ să aibă, ca unic asociat, mai multe SRL-uri, care dă liber la sediile fictive de firme, și care permite schimbarea destinației din locuință în sediu de firmă fără acordul vecinilor, pe baza unei simple declarații. Declarație pe care orice escroc profesionist o semnează fără să clipească, știind că procurorii nu s-ar deranja nici morți pentru un asemenea mizilic.

Acest proiect de lege, Pl-x nr. 440/2017, este chiar mama variantelor negative de ”trei în unu”. Culmea este că acest proiect de lege îi vine ca o mănușă, pe trei elemente esențiale, ghici cui?! Individului care îmi terorizează familia, despre care am scris aici.

Mă tot întreb dacă acest deputat chiar nu știe ce fel de indivizi susține, ce consecințe poate să aibă o astfel de ciuntire a legii.

După ce am vazut că și presa îi ține isonul, după ce am vazut că proiectul acesta ”neinspirat” de lege  a trecut cu 220 de voturi pentru, 0 voturi contra și 81 de abțineri, chiar nu mai aveam nicio speranță. Dar iată că președintele Iohannis a trimis legea înapoi!

Da, este adevărat că Legea societăților, chiar dacă acum are o formă rațională, este încălcată sistematic, cu complicitatea autorităților. Așa că ajungem să ne întrebăm: ce mai contează ce scrie în lege?

Contează, pentru că atâta vreme cât legea este împotriva răufăcătorilor mai este o șansă să fie puși la punct. Când și legea, nu doar autoritățile corupte/indolente, este de partea lor, atunci chiar că nu mai este nicio șansă.

Dacă tot întâmplarea face să mă fi lovit rău de aceste articole de lege, să dezvolt puțin experiența mea. Acest individ certat cu legea, Nyilas Tiberiu, apare oficial că nu poate să-și plătească datoriile, pentru că nu are niciun venit și nu are nimic pe numele său.

Dar emană opulență și se laudă că are sute de mii de euro să bage în viața mea și a soției mele. I-am făcut în aprilie 2018 denunț penal și pentru înfracțiuni economice. Este adevărat că la vremea aceea nu aveam date clare, doar indicii solide. Denunțul a fost repede clasat, ceea ce nu este deloc în regulă. Nu cred că este treaba simplilor cetățenilor să probeze infracțiunile, să le scrie procurorilor rechizitoriul. Nici nu au mijlocele necesare, nici experiența, nici timpul. Cred că ar trebui să fie suficient ca cetățenii să furnizeze indicii privind activități suspecte, iar polițiștii și procurorii să-și facă treaba și să ancheteze situația, cu adevărat.

În fine, după această clasare mi-am făcut un abonament, am ”săpat” câteva luni și am scris o sesizare de 14 pagini, cu date concrete despre firmele lui și ale complicei lui, am calculat atunci o pagubă consemnată oficial de 1.127.744,88 lei, care era doar de la trei dintre firmele acestora și era în mod evident doar vârful aisbergului. Am depus sesizarea în octombrie 2018 la Inspectoratul Județean de Poliție Cluj. Și am încadrat activitatea infracțională la bancrută frauduloasă și evaziune fiscală. În 18 decembrie 2018 am fost chemat la audieri. Polițistul mi-a spus că nu poate face nimic pe linie de bancrută frauduloasă, pentru că instituțiile păgubite trebuiau să depună plângere, dar a găsit o altă schemă infracțională, mai complicată, și paguba este de ”doar” 100.000 de euro. Dar nu poate să instrumenteze cazul, pentru că Nyilas Tiberiu, deși stă în Cluj – Napoca (dar nu la domiciliul din buletin, care este și el fictiv), și-a deschis firmele cu sedii în București. Așa că trebuie să trimită dosarul la București. Apoi am primit o adresă de la Poliția Sectorului 4, Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, prin care eram informat că sesizarea mea a fost înregistrată acolo, cu numărul 1180645/21.01.2019 și aspectele sesizate sunt cercetate în dosarul penal cu numărul 1176037/29.01.2019.

De data aceasta mi-am facut iluzii că în sfârșit se mișcă ceva. Dar am primit apoi un document care, deși era datat în 1 aprilie 2019, din păcate nu era o păcăleală. Era o ordonanță de clasare de la procuror Răcășanu Cristina,  de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj. Au jucat ping-pong cu dosarul și apoi l-au închis! Poliția Municipiului București și-a declinat și ea competența, iar dosarul a fost trimis înapoi la Cluj, unde a fost clasat. Nu am convingerea că ar mai fi trecut măcar pe la polițistul clujean care m-a audiat.

Ce am scris mai sus este foarte sumar (vreau să dezvolt în alt articol încrengătura șocanta cu bancruta frauduloasă, care din pacate nu se oprește la Nyilas Tiberiu, ci este o plagă a întregii țări), am vrut doar să ajung la problema cu firmele, legată de proiectul de lege în cauză.

Nyilas Tiberiu are 4 firme la care este practic asociat unic, astfel:

1. IPANERA EURO TRUST S.R.L. (CUI 38200855), a cărei înființare este menționată în Monitorul Oficial Partea a IV-a nr. 3690 din 02.10.2017, avându-l pe Nyilas Tiberiu ca unic asociat.
2. IPANERA MEGA LINE S.R.L. (CUI 39055230), a cărei înființare este publicată în Monitorul Oficial Partea a IV-a nr. 1401 din 12.04.2018, având ca asociați: Nyilas Tiberiu și IPANERA EURO TRUST S.R.L. Deci, în realitate, din moment ce Nyilas Tiberiu deține în totalitate IPANERA EURO TRUST S.R.L., el este în cele din urmă unic asociat la IPANERA MEGA LINE S.R.L.
3. IPANERA MAGNUM LOGISTIC S.R.L. (CUI 39573798), conform Monitorul Oficial Partea a IV-a nr. 2888 din 30.07.2018, s-a constituit având ca asociați Nyilas Tiberiu și IPANERA EURO TRUST S.R.L., deci în realitatea singurul asociat este Nyilas Tiberiu.
4. IPANERA DINAMIC DISTRIBUTION S.R.L. (CUI 39966525) apare în Monitorul Oficial Partea a IV-a nr. 4142 din 31.10.2018 ca fiind înființată de către același ”cuplu” precum firmele de mai sus: Nyilas Tiberiu + IPANERA EURO TRUST S.R.L., deci este în totalitate deținută de același Nyilas Tiberiu.

În literatura juridică găsim despre astfel de simulare privind existența a mai mulți asociați: ”Fiind vorba de o fictivitate a calității unei persoane, suntem în prezența unei simulații relative subiective. De altfel, simulația subiectivă a și fost considerată un mecansim tentant pentru persoanele interesate de fraudarea unor dispoziții legale incomode”.

https://www.juridice.ro/442555/numarul-de-asociati-simulatia-pluralitatii.html

Deci Nyilas Tiberiu, cu complicitatea Registrului Comerțului, încalcă art. 14 din Legea 31/1990, care prevede: ”O persoană fizică sau o persoană juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singură societate cu răspundere limitată.”

Articolul 14 este propus spre abrogare prin Pl-x nr. 440/2017.

Chiar dacă nu există acum nicio dezbatere în acest sens, fiind o realitate împământenită, noțiunea de SRL este destul de dubioasă, chiar și cu o singură firmă, chiar și cu mai mulți asociați la această unică firmă. De ce să răspundă asociații doar în limitele capitalului companiei? Diferența până la paguba creată, indiferent cui, nu este practic o sumă furată?

Iată ce scria într-un editorial din The Times, în 1824: ”Nimic nu poate fi atât de nedrept ca situația în care câteva persoane care abundă în bogăție să ofere o parte din excesul lor pentru informațiile unei companii, să se joace cu acel exces – să-i acorde importanța numelui și reputației lor în fața societății, iar apoi, dacă fondurile se dovedesc insuficiente pentru a acoperi necesarul, să se retragă în securitatea averii lor neriscate, și să lase momeala pentru a fi devorată de amărâții pești înșelați.”

De ce și-ar înființa cineva patru SRL-uri, ca unic proprietar, SRL-uri cu nume asemănător și cu sedii fictive, în alt oraș, dacă nu ar avea intenții ilicite? De ce manevrele unor astfel de indivizi să fie ”ocrotite de lege”??

Și iată că am ajuns la al doilea element sensibil, sediile fictive. Legea societăților prevede acum la art. 17, alin. 4), astfel: ”La același sediu vor putea funcționa mai multe societăți numai dacă imobilul, prin structura lui și suprafața sa utilă, permite funcționarea mai multor societăți în încăperi diferite sau în spații distinct partajate. Numărul societăților ce funcționează într-un imobil nu poate depăși numărul de încăperi sau spații distincte obținute prin partajare.”

O prevedere absolut de bun simț. Evident că, dacă sunt mai multe societăți decât spații, cel puțin pentru unele societăți sediul este fictiv! Dar iată că întregul articol 4) este propus spre abrogare, prin Pl-x nr. 440/2017.

De ce și-ar deschide cineva un sediu fictiv de firmă, dacă nu are în vedere activități ilicite?

Firmele lui Nyilas au toate sediu fictiv. Sediul firmei IPANERA EURO TRUST S.R.L. (Strada Hrisovului nr. 2-4, parter, bloc 2, ap. 88, sectorul 1) apare în Anunțului Nr. 43/17.07.2018 ( emis de ANAF, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice – București, Administraţia Sector 1 a Finanţelor Publice, Serviciul Colectare şi Executare Silită PJ) ca fiind sediul a 17 firme cu poprire asupra disponibilităților bănești. Numărul firmelor care au sediu declarat acolo este probabil mult mai mare și este evident imposibil ca o garsonieră să găzduiască atâtea firme cu respectarea reglementării legale de mai sus. Exact același sediu îl are și IPANERA DINAMIC DISTRIBUTION S.R.L.

Și la sediul social al firmei IPANERA MEGA LINE S.R.L. (Bucureşti, sectorul 4, Piaţa Naţiunilor Unite nr. 3-5, bloc B-2, scara A, etaj 5, ap. 28) figurează alte zeci de firme, precum ce cele cu CUI: 38745810, 35218521, 37858446, 37386920, 38354366, 37073079, 37655506, 34954112, 16958230, 37762235, 37656560, 39473527 etc.

IPANERA MAGNUM LOGISTIC S.R.L. are exact aceeași adresă a sediului cu IPANERA MEGA LINE S.R.L. (și celelalte zeci de firme), doar scrisă altfel, ca să pară diferită: Bucureşti, sectorul 4, Piaţa Naţiunile Unite nr. 3-5, bloc B2, scara 1, etaj 5, ap. 28.

Deci avem cele 4 firme nominalizate mai sus, plus alte zeci de firme, probabil sute, având sediu fictiv la cele două adrese de mai sus. Este ciudat faptul că în tabelul din Anunțul Nr. 43/17.07.2018 funcționarii de la ANAF nu au sesizat ceea ce sare în ochi, faptul că numeroase firme au sediul în același apartament.

Și să ajungem și la a treia reglementare nocivă, Pl-x nr. 440/2017 include:

Avizul privind schimbarea destinaţiei imobilelor colective cu regim de locuinţă, prevăzut de Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari și administrarea condominiilor, cu modificările ulterioare, nu  este  necesar  atunci  când administratorul sau,  după  caz,  administratorii declară  pe  propria răspundere faptul că la sediul social nu se desfăşoară activitate.”

Evident că este un coșmar să te trezești că o locuință cu care ai perete comun devine brusc un sediu de firme, cu zeci de angajați și alți indivizi care se perindă pe acolo. Situația este și mai gravă când este vorba de o zonă rezidențială liniștită, și firma are activitate zi și noapte, și în weekend.

Ei bine, Nyilas Tiberiu a cumpărat prin interpusă un apartament cu 4 camere, situat pe două niveluri plus demisol, și l-a făcut ”șvaițer” prin lucrări fără autorizație, lucrări de spargere /construire /recompartimentare… A ajuns, conform anunțului imobiliar, la 11 camere, 2 intrări și patru nivele. ȘI l-a închiriat către o firmă cu vreo 20 de angajați. Se perindau inclusiv indivizi cu turban, șocând ceilalți locatari din curte. Poliția Locală a refuzat să intervină în ceea ce privește schimbarea de destinație, care încalcă Regulamentul local de urbanism pentru UTR Liu.

Este acolo un fel de unica ambasadă din Cluj,  o locație unde se pare că statul român nu are jurisdicție. A trecut un an și aproape 10 luni de la plângerea penală cu privire la spargerea unui perete de rezistență (în mai multe locuri) dar nicio autoritate nu a îndrăznit să intre să verifice Și poliția națională și cea locală se plâng că nu au voie să intre, Inspectoratul de Stat în Construcții este la fel de ”inhibat”.

Schimbarea de destinație este o problemă foarte serioasă pentru vecini și obligativitatea acordului acestora categoric că trebuie să rămână în legislație.

Cred că domnul deputat Năsui, înainte de a se rățoi la președinte pentru că a trimis legea înapoi în Parlament, ar fi trebuit să citească foarte atent textul cererii de reexaminare, să se gândească mult mai bine la posibilele consecințe ale ciuntirii Legii societăților, și să ia în calcul faptul că nu toate constrângerile impuse de lege firmelor reprezintă ”birocrație”.