Harta riscurilor în domeniul achizițiilor publice, recent lansată de Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) cu sprijinul OCDE și al Comisiei Europene, este un instrument esențial pentru oricine dorește să urmărească integritatea și eficiența contractelor publice în România. El face parte din Strategia Națională Anticorupție 2021–2025 și are rolul de a sprijini atât autoritățile contractante, cât și instituțiile de control, dar și societatea civilă, în identificarea și evaluarea riscurilor asociate procesului de achiziție publică.
Documentul este tehnic și vast (peste 250 de pagini), însă conține o serie de informații valoroase pentru organizațiile civice, activiștii și voluntarii locali care vor să monitorizeze cum sunt atribuite și derulate contractele de achiziții publice. În cele ce urmează, explorăm ce părți din hartă sunt relevante pentru societatea civilă și cum pot fi folosite concret în activități de monitorizare.
Societatea civilă are un important rol de supraveghere și este implicată în identificarea riscurilor, contribuția la măsuri de atenuare, monitorizarea implementării măsurilor, dar și semnalarea neregulilor
Instrumente utile pentru monitorizare civică. Organizațiile civice pot folosi harta pentru:
Evaluarea transparenței:
- Verificarea dacă autoritățile contractante documentează analiza necesităților și a pieței (pag. 10–15, 21–26).
- Identificarea cazurilor de divizare a contractelor sau folosire abuzivă a achizițiilor directe (pag. 27–31).
- Urmărirea conflictelor de interese. Monitorizarea situațiilor în care sunt favorizați anumiți operatori economici prin specificații restrictive, cerințe nejustificate etc. (pag. 34–45).
Riscurile-cheie de interes civic, precum cele legate de integritate (corupție, favoritisme, fraudă – pag. 132–179), conformitate (nerespectarea legii și procedurilor – pag. 180–209) și sustenabilitate (ignorarea criteriilor ecologice și sociale – pag. 262), reprezintă puncte strategice pentru monitorizare civică, campanii de advocacy și raportare publică în domeniul achizițiilor publice.
Organizațiile pot urmări, cu ajutorul ghidului:
- Dacă se face consultarea reală a pieței sau doar formal (pag. 16–20)
- Dacă analiza pieței este părtinitoare sau opacă (pag. 21–26)
- Dacă procedura de atribuire este corectă și transparentă (pag. 76–89)
- Dacă există modificări suspecte de contracte (pag. 113–119)
Mecanisme recomandate care implică societatea civilă. În multe secțiuni ale ghidului, se recomandă: consolidarea rolului consilierului de etică, promovarea avertizorilor de integritate, publicarea deschisă a informațiilor și implicarea părților interesate în analiză și planificare.
Recomandări pentru organizațiile civice, activiști și voluntari
Folosește harta ca ghid de audit civic. Creează liste de verificare pe baza riscurilor din fiecare etapă.
Monitorizează procesele critice: achizițiile directe, modificările de contract, clarificările cerute, evaluarea ofertelor.
Solicită periodic acces la planuri de achiziții, registrul riscurilor și strategia de contractare. Acestea sunt cerințe legale și pot fi comparate cu măsurile recomandate în ghid.
Colaborează cu instituții-cheie: ANAP, ANI, MJ, DLAF, DNA, în baza riscurilor și atribuțiilor evidențiate în document.
Ciclul de viață al achizițiilor publice, extras din ghidul ANAP
Marea problemă a SEAP (SICAP, cum o mai fi redenumită în viitor) este evaluarea în ansamblu a valorii tuturor licitațiilor sau atribuirilor directe ce pot fi „tranzacționate” intr-o perioadă de 3-5 ani.
BIZAR și oribil dar sună a fi un fel de planificare cincinală!
DAR, heirupismul acestui ultim cincinal (2020-2025, in condițiile in care studiile proiectele si dezbaterile au avut locul cu 2-3 ani inainte) ne-a lăsat cu ochii în soarele înghițit de o gaură neagră.
Concret
Goana după AUR 2020-205
(proiecte finanțate aeuro la pachet cu Saligni și proiecte finanțate din bugete proprii, TOATE GRĂMADĂ dar toate licitate și implementate separat)
Febra acestei goane a fost mai mare ca cea coww-id, a fost o halucinantă exaltare, de eliberare în care nu s-a mai luat în considerare că trebuie contabilicește puse in cântar provizioanele de amortizare și „provizioane” de risc.
Sunt într-un oraș în care pot spune că s-a răsturnat căruța cu proiecte aeuro investiții (PNNR, reabilitări, multe cu „spargerea” valorii totale pentru a putea fi date prin atribuire directă, ăăâ, investiții din fonduri locale, …)
Punerea în operă a planificării cincinale
Din păcate la noi este incă foarte puternic înrădăcinat sistemul comunist heirupist de planificare în care unicul partid cuvântător (ori coaliție) a dat ordinul de începere a muncii proletare.
Cu atâtea proiecte, multe făcute și dezbătute pe genunchi, în acest cincinal s-a constat că există totuși multe previzibile sau neprevăzute de execuție a marii grămezi de aeuro primită gratis.
TĂVĂLUGUL
RISCUL major neluat in calcul de proletariatul „de rang înalt”, AEURO, a fost faptul că nu mai găsea „proletariat” printre LEI care să muncească pe teren la firul ierbii pe câțiva lei.
Consecințele kitsch-ului de marketing-mix politico-eco…
tic tac, tic tac, …