Iată un fragment din discursul președintelui României, Klaus Iohannis, la Adunarea Generală ONU, de la New York, de ieri (20 septembrie 2022): ”Timpul trece, iar planeta noastră nu mai poate aștepta. Creșterea gradului de conștientizare, educarea generațiilor viitoare cu privire la protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice sunt de importanță majoră și reprezintă subiecte foarte importante pentru mine”. Sună frumos, sună interesant… nu-i așa?
Să vedem cât de importantă este, însă, educația și conștientizarea de mediu, acasă, în România. La începutul anului, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a făcut public, pe site-ul propriu, calendarul programelor de finanțare pe 2022. Printre acestea se numără și cel intitulat ”Educația și conștientizarea publicului pentru protecția mediului”, cu un buget alocat de 50 de milioane de lei. Exact la ce se referit și domnul președinte, ziua trecută, la New-York: educație și conștientizare pentru protecția mediului!
Potrivit calendarului inițial, ghidul de finanțare trebuia lansat în consultare publică pe 17 ianuarie, iar pe 14 martie ar fi trebuit să fie lansat programul (competiția de proiecte). În martie, însă (ghinion!), termenul de lansare a fost amânat pentru aprilie. Doar că (ghinion!), doar pe 12 mai a fost pus în transparență ghidul de finanțare, prin ordin de ministru. Și încă o dată: ghinion: consultarea publică ar fi trebuit să dureze 30 de zile, dar și la această dată, tot ”în transparență” e ghidul de finanțare. Iar programul e în aer, că și dacă s-ar lansa mâine competiția, cu termene pentru depunere proiecte, jurizare, contestații, semnare contracte ne prinde Crăciunul, se încheie anul, adio buget!
Așadar, domnule președinte, cum vine treaba cu ”timpul trece, iar planeta noastră nu mai poate aștepta”? Îl întrebați și pe domnul ministru Tanczos Barna, și pe cei de la AFM dacă au aflat că ”planeta nu mai poate aștepta”? Și le spuneți că există lucruri mai urgente de rezolvat decât dat liber la împușcat ciocârlii și cocoși de munte?
PS: Să mai spun cum stă treaba și cu investiția în educație, la modul general? Altă chestiune la fel de importantă pentru domnul președinte? Atât de importantă de-au ajuns cetățenii să semneze, cu zecile de mii, petiția pentru demisia ministrului Educației?
***
Pentru conformitate: captură de ecran, de pe pagina AFM, de la începutul anului, cu finanțările pe 2022, din care reiese că de cel puțin jumătate de an ar fi trebuit să fie lansată competiția pentru programul ”Educația și conștientizarea pentru protecția mediului”. Că, trecut prin atâtea, am fost inspirat să-l salvez, să am dovada cum… timpul trece.
Vorba cea din Epoca de Aur:
”Timpul trece, leafa merge, noi muncim cu drag”
Probabil că se primesc prime și bonusuri salariale pentru economiile financiare făcute!
Iohannis ce sa mai promita , la ONU, educație pentru protecția mediului daca EL considera ROMANIA STAT ESUAT….????
Pentru a bu avea dezamagiri este recomandat sa nu ai asteptari :)
In plină „criză” de energie electrică și „explozie” de prețuri în care noi ca muritori de rând suntem sfătuiți să stăm la lumina și căldura lumânării (mai un pic și se va ajunge la odioasele vremuri în care regimul comunist oprea alimentarea cu energie electrică a populație ide dragul funcționarii fabricilor și uzinelor energofage) e bine să privim un pic la un mega proiect energofag modern:
Care este consumul energetic al CERN?!!!!!
1,3 terrawati!!!!!
Un consum specific a 300.000 de locuințe din Anglia!!! nu cred că putem compara consumul unei locuințe din Anglia cu consumul de energie electrică a unei case din satele sărace din țara noastră.
https://home.cern/science/engineering/powering-cern
As CERN’s physics programme has evolved and expanded, physicists at the laboratory have used more powerful accelerators and detectors to study the fundamental particles. The laboratory has had to innovate to keep up with electrical demands. CERN uses 1.3 terawatt hours of electricity annually. That’s enough power to fuel 300,000 homes for a year in the United Kingdom. But the energy needed changes from month to month, as the seasons shift and the experimental requirements are adjusted.
At peak consumption, usually from May to mid-December, CERN uses about 200 megawatts of power, which is about a third of the amount of energy used to feed the nearby city of Geneva in Switzerland. The Large Hadron Collider (LHC) runs during this period of the year, using the power to accelerate protons to nearly the speed of light. CERN’s power consumption falls to about 80 megawatts during the winter months.
Dacă modalitatea brutală de privare a populației de la un bun vital necesar unui trai decent era „justificată” de comuniști ca fiind necesară creșterii economice cincinale a unor fabrici și uzine care produceau anumite bunuri și materiale (în condițiile in care aceste fabrici produceau pe stoc produse de proastă calitate obținute cu mari consumuri de energie și resurse materiale risipite dar și intens poluatoare de mediu), CERN este o unitate ultramodernă de cercetare a unui domeniu în care nu a dat rezultate imediate care să ofere rezultate măcar pentru o îmbunătățire în domeniul cercetării științifice care să se reflecte în vreun fel în viața de zi cu zi a oamenilor de rând sau a oamenilor de știință!
Este preferabil ca în această perioadă de „criză” energetică să nu auzim numai de noi „sacrificii” din partea oamenilor de rând ci și ce măsuri se i-au și în alte domenii.
Că tot se tinde către dictatura comunistă, comuniștii opreau curentul și la unele fabrici mai „neperformante”. Din halele respectivelor fabrici se puteau auzi cu urale de maximă sinceritate: „Trăiască Ceaușescu” însoțite de chiote de bucurie și râsete în același timp.
1. cred că faceți o confuzie între cercetarea fundamentală (de bază, gen CERN) și cea aplicativă (pentru dezvoltarea de produse, tehnologii, servicii etc.); cercetarea aplicativă nu are cum să existe fără cercetarea fundamentală, dar n-o să vedeți prea multe corporații sau firme mari care să investească în cercetarea fundamentală, pentru că rezultatele cercetării fundamentale nu pot fi ”vândute” (dimpotrivă, după publicare sunt disponibile ”la liber” ori cel mult contra unui cost absolut minimal – abonamente la baze da date, achiziția unor cărți, plata unor drepturi de autor), nu se poate scoate un profit imediat de pe urma lor; nu are nicio legătură economisirea cu întreruperea curentului, în primul rând că nu e obligatorie, ci este o recomandare; mai apoi, se face confuzie între consum de necesitate și consum de lux; în fine: nemții fac economie la energie de zeci de ani (planul lor de renunțare la energie atomică și fosilă se bazează, într-o mare măsură, și pe economisirea voluntară a cetățenilor, iar economisire nu înseamnă renunțarea la energie, ci trecerea la tehnologie mai puțin poluantă, mai puțin consumatoare pentru aceleași utilități, co-generare etc.), și de multe pot fi acuzați nemții, dar nu și de ”dictatură comunistă”
Cu siguranță că sunt cu mult mai mult de 300.000 de locuințe care fac o risipă nejustificată de energie risipă care depășește cu mult consumul energetic al CERN.
M-am legat de CERN mai mult pentru probleme ecologice legate de o concentrare foarte mare a magnetismului și a EMF într-o arie foarte restrânsă la nivelul dimensiunii planetei a cărei 2 poli magnetici au in ultima perioadă o deplasare haotică..
Singurele efecte benefice legate de cercetările în domeniul fizicii cuantice au fost cele legate de enunțarea principiului bivalenței materiei – undă și corpuscul. Chiar dacă se știe despre principiul bivalentei materiei omenirea merge pe calea greșită de dezvoltare a EMF. Tocmai poluarea indusă prin dezvoltarea EMF (retelele energetice, indesirea antenelor emisii receptie in bande de la 3 la 5 G, …) duce la schimbările climatice fără precedent din ultimele vremuri.