Alaltăieri, pe 6 octombrie 2025, Senatul României a adoptat în liniște un proiect de lege care, sub pretextul protejării minorilor, deschide larg porțile către o nouă eră a supravegherii digitale. Se numește, cu o ironie involuntară, Legea majoratului digital. În realitate, nu are nimic de-a face cu maturitatea, ci cu controlul.
Legea cere identificarea vârstei fiecărui utilizator de internet din România. Fiecare click, fiecare logare, fiecare cont nou ar trebui validat printr-un sistem centralizat de verificare. Iar această sarcină ar urma să revină ANCOM-ului, instituție care, după cum avertizează ApTI (Asociația pentru Tehnologie și Internet), nu are nici funcția și nici capacitatea de a duce până la capăt o astfel de lege. Ceea ce ar rezulta nu este o protecție a minorilor, ci un mecanism de monitorizare universală. O infrastructură de Big Brother digital.
Bogdan Lungu, expert ApTI, rezumă perfect pericolul: Adio anonimitate pe internet. Legea majoratului digital transformă fiecare utilizator într-un suspect care trebuie identificat, catalogat, verificat. În numele protecției minorilor, se construiește o bază de date despre toți.
Termenul-cheie al legii este “conținut dăunător”. Dar ce înseamnă dăunător? O postare despre sănătate mintală? O reclamă la medicamente? O piesă rap? Definiția este atât de largă încât orice ar putea intra în sfera interdicției. Și odată ce conținutul devine subiect de clasificare automată, cenzura nu mai e o chestiune de morală, ci una de algoritm.
ApTI avertizează că astfel de măsuri pot produce fix efectul invers: sub pretextul protejării minorilor, se restricționează autonomia și libertatea acestora.De la protecția copiilor, la supravegherea tuturor
Legea pornește de la o grijă legitimă: internetul e plin de riscuri pentru copii. Dar soluția propusă este complet disproporționată. În loc să investim în educație digitală, în sprijin psihologic și în programe școlare de alfabetizare media, statul vrea să verifice buletine la poarta internetului. În practică, asta înseamnă sfârșitul anonimatului online. Fiecare utilizator ar fi asociat unei identități verificate, un vis umed pentru platformele Big Tech, care trăiesc din date personale.
„Din toată povestea asta câștigă platformele digitale: identitatea noastră este identificată, nu mai există anonimitate, iar publicitatea targetată știe exact cine suntem”, avertizează Lungu.
România nu e prima țară care încearcă să reglementeze internetul în numele siguranței minorilor.
În Marea Britanie, Online Safety Act a dus deja la o explozie a pieței de VPN-uri, singura cale de a ocoli filtrarea excesivă a conținutului. În Australia, implementarea legii similare s-a blocat: guvernul caută încă o soluție tehnică pentru estimarea vârstei care să nu încalce drepturile fundamentale. UNICEF Australia a fost tranșant: “Modificările propuse nu vor rezolva problemele cu care se confruntă tinerii online.”
Niciunde nu a funcționat această logică de control. Iar România se pregătește să repete aceeași greșeală, doar că mai autoritar. De altfel, Comisia Europeană lucrează la un cadru de verificare a vârstei online, dar diferența esențială este că Bruxelles-ul vorbește despre soluții proporționale și care protejează intimitatea, nu despre un sistem național de control total. Deci nu ar trebui să ne grăbim să construim un Big Brother local, în timp ce Europa caută echilibrul dintre protecție și libertate.
În fond, ceea ce se conturează este un sistem de identificare digitală obligatorie, controlat de stat și validat de companii private. Un mecanism care poate fi ușor extins, de la verificarea vârstei, la urmărirea opiniilor politice, a surselor de informare, a activității civice.
E suficient să introduci o bază de date unică și o interfață cu “siguranță cibernetică”. Restul vine de la sine.
România a avut mereu o relație ambiguă cu libertatea: o revendicăm în discursuri, dar o cedăm ușor, din teamă sau oboseală.
Ce urmează?
Camera Deputaților este cameră decizională. Acolo se va decide dacă România intră oficial în era supravegherii în masă. Dacă această lege trece, fiecare cetățean va fi nevoit să-și dovedească vârsta, identitatea și, implicit, nevinovăția, doar pentru a naviga pe internet. În Senat, culmea, a fost aproape unanimitate, toate partidele de la putere și din opoziție votând pentru Legea majoratului digital.
Inițiatorii legii sunt mulți, dar liderul lor și totodată campionul legii este Nicoleta Pauliuc, extrem de implicată în domeniul securității naționale. “Sursa zero” a proiectului este în conducerea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională încă din 2016 (vicepreședinte și acum președinte), respectiv vicepreședinta Comisiei comune în domeniul securității naționale din 2022. A absolvit cursuri atât la Academia Națională de Informații a SRI, cât și la Colegiul Național de Apărare al MApN, aflându-se pe lista României Curate privind candidații la alegerile parlamentare care prezintă dubii privind autonomia față de serviciile secrete.
