Uite cine avea grijă de protecția mediului! Conform unui comunicat al Agenției Naționale de Integritate (ANI), transmis, astăzi (luni), fostul președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM) Viorel Toma a semnat mai multe documente aferente procesului de vacantare a postului de auditor la Serviciul Audit Public Intern din cadrul ANPM, post pe care a fost transferat în aceeași zi, încălcând astfel prevederile art. 72, alin. (1) Legea nr. 161/2003.
„(1) Persoana care exercită funcția de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcții asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I.”
art. 72, alin. (1) Legea nr. 161/2003
Totodată, ANI a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la existența indiciilor referitoare la posibila săvârșire de către Viorel Toma a infracțiunii de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 din Codul Penal, întrucât a semnat o serie de documente ce au creat un folos material pentru acesta, prin faptul că a efectuat demersurile necesare în vederea ocupării funcției de auditor în cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului după data încetării funcției de demnitate publică, precum și beneficierii de drepturile salariale aferente acestei funcții.
Dincolo de limbajul tehnic și frust, ce rezultă din comunicatul ANPM:
- președintele ANPM Viorel Toma a creat un post la Serviciul de Audit Public Intern din cadrul ANPM;
- președintele ANPM Viorel Toma a semnat actele prin care Viorel Toma a fost angajat pe postul de la Serviciul Audit;
- Angajatul Viorel Toma a solicitat președintelui ANPM Viorel Toma suspendarea din funcția de la Audit pe perioada în care a mai fost președinte la ANPM;
- președintele ANPM Viorel Toma i-a aprobat angajatului Viorel Toma suspendarea și a blocat postul;
- la eliberarea din funcția de președinte ANPM, Viorel Toma s-a ”întors” ca angajat pe postul de la Serviciul Audit pe care l-a creat;
- până a fost prins de ANI, Viorel Toma a beneficiat de drepturile salariale aferente postului de la Serviciul Audit.
Ei bine, acest domn, cică avea grija protecției mediului în România! Să nu ne mirăm, însă: Viorel Toma a fost ”promovat” în funcția de președinte ANPM în martie 2017, din funcția de consilier județean ALDE la Bacău, într-o perioadă în care Ministerul Mediului era condus de una dintre cele mai anti-mediu persoane, tot de la ALDE, Grațiela Leocadia Gavrilescu. Omul a fost eliberat din funcția de președinte ANPM pe 14 iulie 2020 (când rămășițele ALDE au părăsit guvernarea).
***
PS: Cam așa arătau apele din România, la finalul mandatului la ”Protecția Mediului” a domnului Viorel Toma. În cazul lacului Beliș (foto) s-au mobilizat, în cele din urmă, voluntarii și au strâns mizeria. Din păcate, efectele distructive cauzate de avizele, autorizațiile și/sau acordurile de mediu pentru diferite proiecte, eliberate sub șefia lui Viorel Toma, sub înaltul patronaj al Grațielei Gavrilescu, doar ce am început, însă, să le simțim. 
Coruptia (imoralitatea, necinstea) dezvoltata in ultimii 33 de ani afecteaza cvasi – totalitatea domeniilor sociale si in ultima instanta pe cetatean, de la ale carui drepturi si interese fundamentale porneste insusi conceptul de securitate nationala.
Lupta impotriva coruptiei si a criminalitatii organizate trebuie sa constituie problema centrala a institutiilor fundamentale ale statului, care au competenta in domeniu deoarece dupa 33 ani de la evenimentele istorice, din decembrie 1989, cind a fost marcat momentul trecerii de la COMUNISMUL – STALINIST la LIBERTATE – DISCRETIONARA, societatea romaneasca a ajuns la stadiul de IMORALITATE NATIONALA.
Sub forma unei ecuatii coruptia se poate exprima astfel;
CORUPTIE = MONOPOL + PUTERE DE DECIZIE – OBLIGATIA DE A DA SOCOTEALA cuiva.
Coruptia reprezinta un factor de injustete sociala care intretine si amplifica saracia, afectind, grav dezvoltarea economica singura sursa de securitate credibila si temeinica. Sumele de bani si foloasele care fac obiectul mitei, sau altor infractiuni de coruptie ori crimei organizate sunt scoase din circuitul economic normal si au o destinatie oculta, reprezentind venituri ilicite din care o parte sunt spalate iar alta contribuie la amplificarea flagelului si la cresterea riscului de securitate nationala si de pierdere a suveranitatii tarii.
CONSOLIDAREA CONTINUA A RELAŢIILOR DINTRE CRIMINALITATEA ORGANIZATA SI CORUPTIE explica legatura puternica existenta intre infractiunile scop si infractiunile mijloc. Astfel, de cele mai multe ori, structurile criminalitatii organizate utilizeaza coruptia ca un mijloc de asigurare a protectiei si promovare a activitatilor ilicite, ascunderea sumelor de bani, provenite din aceste delicte, se face prin ingenioase inginerii financiare si prin asa zisele metode de spalare a banilor folosindu-se de “cartitile” din sistemul judiciar si serviciile secrete.
Actele de coruptiei si de crima organizata au impact direct asupra dezvoltarii economice si sociale, distrug beneficiile potentiale ale pietei libere, distorsioneaza regulile economiei eficiente si zadarnicesc capacitatea organismelor statului in prevenirea si combaterea acestora.
Romania de astazi ofera tabloul unei societati haotice, dezorganizate si fara perspective. Institutiile si autoritatile (de invatamint, sanatate, judiciare si administratie publica locala si centrala, etc), sunt ajunse in stadiul DISOLUTIEI TOTALE, datorita atat micii cat si marii coruptii dar si INCOMPETENTEI. CAUZA PRINCIPALA a marii coruptii in Romania este de ORDIN MORAL, ea nu este determinata de nivelul de trai scazut sau de saracie, aceasta se datoreaza LACOMIEI NELIMITATE a celor ce si-au asumat obligatia sa administreze satutul.
– CORUPTIA si INCOMPETENTA contribuie la cresterea continua a saraciei si la furnizarea unor servicii publice de slaba calitate sau necorespunzatoare privind, asistenta sociala, cea medicala, de invatamint, accesul la justitiei, etc., acestea dovenindu-se de cele mai multe ori inaccesibile pentru anumite categorii sociale defavorizate.
Acapararea pirghiilor, functiilor si rolului statului de catre gruparile criminale pozitionate in structurile puterii din esaloanele 1, 2 si 3 afecteaza insusi modul de formare a legilor si reglementarilor sau a unui sistem juridic care sa functioneze pe principii de echitate;
– CORUPTIA reprezinta o povara GREA pe umerii natiunii, contribuind la cresterea nejustificata a imprumuturilor externe, cheltuielilor bugetare si nebugetare ale statului, a inflatiei si la finantarea indirecta continuua a structuirilor criminale;
– CORUPTIA si INCOMPETENTA nu permit instituirea unui sistem de recunoastere obiectiva a valorilor umane, a meritelor si performantelor in politica, in exercitarea actului de guvernare, a profesiei sau de promovare a justitiarilor, functionarilor publici, cadrelor medicale ori din educatie pe baza principiilor de competitivitate si moralitate, nu permite asigurarea independentei si integritatii acestora. Acest flagel permite formarea unor dinastii(gasti) in toate domeniile viietii (mai ales in politica, administratie, ordine publica, justitie, etc) condamnand Romania la feudalizare si destramare;
– CORUPTIA determina, scaderea standardului de viata si inechitate în distributia corespunzatoare a venitului national (produsului intern brut), a bogatiilor naturale ale tarii,acaparate de “baietii destepti”, impiedica formarea clasei de mijloc in Romania, care ar oferi stabilitate si soliditate sociala;
– Costurile CORUPTIEI, nu se pot limita a fi reflectate numai de efectele directe respectiv mita si traficul de influenta, ele au impact inclusiv asupra deteriorarii mediului economic, înconjurator ecologic si a gradului de informare mediatica reala;
– CORUPTIA impiedica inclusiv manifestarea si functionarea legilor firesti ale economiei eficiente si democratiei reale sau normalitatii;
– CORUPTIA produce amenintare, riscuri, insecuritate si nesiguranta locala, zonala si globala;
– CORUPTIA afecteaza grav viata politica. Cei care au jucat un rol important în desfasurarea evenimentelor din decembrie 1989, nu ca tortionari si aveau proiecte marete de perspectiva pentru viitorul Romaniei sau care poate mai detin inca sunt absenti din viata publica de astazi, unii au fost ajuati sa treca in lumea vesnica ori au fost supupusi la amenintari, alti au emigrat deoarece au fost oripilati de parsivismul, incompetenta si imoralitatile pe care le-au vazut dezvoltandu-se in jurul lor;
– CORUPTIA genereaza dezechilibre economice(zonale), sociale si alte fenomene societale imprevizibile si duce la folosirea abuziva si irationala a resurselor naturale ale tarii; aurul verde ( padurile), aurul negru (titeiul), potentialul hidraulic al bazinelor hidrogeografice ale Romaniei, marmura, granitul, calcarul, apa minerala, etc.
Pe termen scurt si mediu diversele forme de manifestare ale coruptiei si marii criminalitatii pot avea CONSECINTE deosebit de grave asupra suveranitatii si securitatii nationale prin:
– Pierderea credibilitatii Romaniei ca tara angajata ferm catre integrarea Europeana, in special sub aspectul capacitatii de a utiliza deplin si efectiv fondurile Europene si de a proteja interesele financiare ale Comunitatii impotriva fraudei, coruptiei si criminalitatii in general;
– Dezorganizarea sistemelor de conducere statala si de executie precum si dereglarea mecanismelor administrative, juridice şi economice ale statului;
– Esuarea procesului de reformare, in special de natura economica, institutionala si administrativa;
– Scaderea drastica a moralului populatiei si erodarea increderii in factorii politici de conducere, in justitie si administratie si cei mai grav în democratie;
– Perturbarea si slabirea functionarii sistemelor de furnizare a serviciilor edilitare esentiale si necesare unui trai decent.
CORUPTIA insotita de crima organizata reprezinta factori de subminare a potentialului economic national favorizind dezvoltarea economiei subterane, iar amplificarea si generalizarea acestui fenomen constituie o cauza importanta pentru precaritatea componentelor economice ale suveranitatii si securitatii nationale.
CORUPTIA IN ROMANIA are forme de organizare supersofisticate, este planificata, in majoritatea cazurilor este generata de crima organizata si escaladata prin mistificarea adevarului in instantele judiciare sau uneori si in presa.
Evaluarea dimensiunii coruptiei este extrem de dificila, deoarece coruptia este un iceberg caruia nu-i vedem decit suprafata sau virful fara a sti cu siguranta cita gheata ascunde in adincime. Cresterea gradului de coruptie peste o limita maxima admisibila, de suportabilitate sociala, poate ameninta insasi existenta unei civilizatii.