În celebra zi de marţi, Parlamentul a adoptat, în mare grabă încă o lege controversată, care a trecut aproape neobservată. Este vorba de propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei nr.26/2000 privind asociaţiile si fundaţiile, care interzice folosirea, în denumirea ONGurilor, a unor cuvinte similare cu autorităţile publice. Această lege a fost iniţial propusă în 2010, şi adoptată în vara anului trecut, însă a fost retrimisă în Parlament de către Preşedinte ca urmare a protestului mai multor organizaţii din cadrul societăţii civile. Atât în forma din iunie 2012, cât şi în cea actuală, legea interzice utilizarea următoarelor cuvinte în cadrul denumirii ONGurilor: «comisariat», «inspectorat», «gardă», «autoritate», «poliţie», «jandarmerie», «protecţia consumatorilor» sau derivatele acestora ” precum si “Barou», «Cameră», «Uniunea Naţională a Barourilor din România», «Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România», «Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti», «Consiliul de Mediere», «Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România», «Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România», şi altele asemenea.”
Din fericire, în raportul comisiei juridice s-a scos din forma actuală a legii, una din cele mai restrictive prevederi , inclusă în articolul 3^2: “Înscrierea unei asociaţii folosind în denumirea sa cuvintele «naţional», «român» ori derivatele acestora, precum şi cuvântul «academie» se realizează numai cu acordul prealabil al Secretariatului General al Guvernului.”) De asemenea, au fost eliminate si cuvintele “consiliu” si “agenţie” din lista celor interzise.
În iulie 2012, cererea de reexaminare a întors legea la Parlament pentru următoarele motive:
“Considerăm că nu este oportună o asemenea reglementare, fiind de natură să aducă atingere securităţii juridice prin obligaţia, prevazută la Art. II, de a efectua modificarea denumirii asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor deja infiinţate, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a acestei legi, astfel incât să fie în acord cu noile interdicţii. Apreciem că asociaţiile şi fundaţiile care există şi sunt parte a societăţii civile româneşti, prin această modificare, vor suferi prejudicii din cauza confuziei care se va crea cu privire la noua lor denumire, iar posibila redenumire nu ar mai avea acelaşi impact şi efect prin acţiunile pe care le desfaşoară.
O asemenea obligaţie în sarcina unor entităţi legal constituite la data intrării în vigoare a acestei legi ar avea semnificaţia unei norme retroactive, denumirea lor fiind în acord cu lege de la data infiinţării lor. “
Ca răspuns la cererea de reexaminare, comisia juridică a extins termenul în care fundaţiile, asociaţiile şi federaţiile îşi pot schimba denumirea, de la 6 luni la 2 ani. S-a păstrat însă prevederea care obligă organizaţiile non-guvernamentale deja înregistrate, ale căror denumiri includ cuvintele respective, la modificarea denumirii. Caracterul retroactiv al acestei prevederi este discutabil, deoarece nu sancţionează fapte deja comise.
Deşi aparent neînsemnate, aceste modificări pot fi considerate un succes al societăţii civile, dar legea rămâne un pas spre îngrădirea dreptului la asociere, un pas făcut tocmai cu ocazia zilei internaţionale a drepturilor omului. Aşa de mult s-au grăbit aleşii noştrii să ajungă adoptea această lege, încât au uitat să mai scoată din textul trimis spre promulgare referirerea la acel articol 3^2, care nu mai există de fapt, spunând că “ după alineatul (3^2) se introduc trei noi alineate”.
De asemenea, rămâne de văzut dacă Curtea Constituţională va aprecia această lege ca fiind în acord cu principiul neretroactivităţii, în cazul în care va fi sesizată.
