În urmă cu două săptămâni, România Curată a prezentat faptele ”de vitejie” întru distrugerea patrimoniului cultural național ale unor persoane precum Augustin Ioan, Daniela Mihai și Gheorghe Pătrașcu (primii doi susținători ai Metodelor Cianurare & Dinamitare pentru salvarea și restaurarea patrimoniului de la Roșia Montană, cel din urmă adeptul Metodei Buldozerul în privința patrimoniului din Capitală). În contextul numirii unei noi componențe a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice (CNMI), articolul (aici ) îi solicita ministrului Culturii, Kelemen Hunor, să renunțe la cianuriștii și demolatorii promovați anul trecut de fostul ministru Daniel Barbu în organismul în discuție (cu Augustin Ioan pe post de președinte). Demersul a fost completat de o scrisoare deschisă adresată aceluiași ministru, asumată de Societatea Academică din România, Asociația Salvați Bucureștiul, Asociația ProDoMo, Asociația Alburnus Maior, Fundația Culturală Roșia Montană, MiningWatch România și, la foarte scurt timp după publicarea ei pe România Curată, de zeci de cititori.
Reacția (neoficială) a Ministerului Culturii a fost publicarea pe site-ul propriu a Ordinului de nominalizare a membrilor noii Comisii . Fostul președinte al CNMI și persoana cea mai contestată atât de către specialiștii din domeniu, cât și de către restul societății civile din cauza compromisurilor făcute, Augustin Ioan, nu se mai regăsește pe listă. Au rămas Daniela Mihai și Gheorghe Pătrașcu. Cum ar veni, e o victorie la puncte (rolul și influența lui Augustin Ioan în fruntea CNMI fiind mult mai mare decât al celor doi rămași), la care a avut și România Curată partea ei de contribuție, alături de diferiți specialiști care au refuzat săptămâna trecută propunerile făcute de Minister de a face parte din Comisie atâta timp cât Augustin Ioan s-ar afla în fruntea ei, și alături de toți membrii activi din societate care și-au manifestat expres opoziția față de acest personaj începând de anul trecut (după numirea lui în fruntea CNMI de către Daniel Barbu) și până acum. E un semn bun (chiar dacă victoria nu e deplină) care arată că atât ”vocea străzii”, cât și vocea experților care țin la etica profesiei pe care și-au ales-o au, totuși, putere. Sau, mai exact, că încep să aibă putere și că nu mai pot fi ignorate. O bilă pe jumătate albă primește și Ministerul care nu s-a încăpățânat să-l ”imortalizeze” pe Augustin Ioan (la albirea celeilalte jumătăți a bilei mai este însă mult de lucru).
Foto: Laurentiu Regina
Cum au reacționat deputații? Cu o dublă (și jalnică) șmecherie. În primul rând au schimbat peste noapte ordinea de zi. Luni seara, Biroul Permanent al Camerei Deputaților a devansat ziua votării – marți, în loc de miercuri, cum fusese programată inițial (decizia de schimbare fiind publicată pe site-ul Camerei doar marți dimineața). ”Nu puteți schimba voi, cât putem urmări noi”, a fost reacția opozanților proiectului minier de la Roșia Montană, informația modificării circulând cu o viteză uluitoare pe Facebook, în timp ce site-ul www.privesc.eu, care transmitea în direct ședința de la Parlament, a început să aibă probleme cu lățimea de bandă. Care a fost reacția deputaților? Sub flamura lui Viorel Hrebenciuc (președintele ședinței de ieri) au dat bir cu fugiții. Și-au luat zborul precum potrnichile în cele patru zări. În lipsă de cvorum, marți nu s-a mai votat nimic. Printre altele, ar fi urmat să intre la vot și proiectul de modificare a Legii Electorale (Legea nr. 35/2008) care prevede reducerea numărului mandatelor senatorilor și deputaților la maxim două. Proiectul este oricum avizat negativ (recomandare de respingere din partea comisiilor de specialitate), dar scopul acestuia este anecdotic: ”îmbunătățirea percepției pupulației (!) în legătură cu Parlamentul și creșterea încrederii în reprezentanți” (chiar așa scria pe ordinea de zi: ”pupulației”…). Ei bine, percepția populației și încrederea ei în reprezentanții din Parlament a crescut cu vârf și îndesat după ziua de ieri… mai exact, fix pe dos. Pe lângă lașitate, deputații care nu s-au prezentat ieri, după pauză, la vot, au dat dovadă și de prostie maximă. Pentru că și un copil de grădiniță poate să-și dea seama că asemenea șmecherii (schimbarea în ultimul moment a zilei de vot, urmată de fuga de la locul votării) vor avea ca efect creșterea iritării și a revoltei publice și o și mai mare neîncredere în reprezentanți. Că atenția cu care le va fi monitorizată activitatea (mai exact, lipsa de activitate) va crește, nu va scădea. Că cetățenii nu fac decât să le învețe șmecheriile (o asemenea ”stratagemă” nu e nouă) și cum să reacționeze la ele. Dar, dincolo de toate acestea, cetățenii mai învață un lucru: că deputaților (și nu doar lor) le e frică. Le e o frică teribilă să voteze mizerii atunci când își dau seama că oamenii sunt cu ochii pe ei.
Iar dovada faptului că cetățenii înțeleg care e cea mai mare frică parlamentarilor stă desenul de mai jos, care a fost realizat ieri, după fuga deputaților, și care a început să circule pe net având deja sute de aprecieri
Desen: Mihai Nistor / foto: Valentin Negreanu
Superba aceasta reactie civica.