Guvernul se pregătește să schimbe legislația privitoare la managementul spitalelor, impunând criterii de integritate și incompatibilități. Dar multe dintre aceste schimbări ar putea fi doar de fațadă, consideră expertul SAR Sorin Paveliu, pentru că aplicarea noilor prevederi depinde de cei care controlează și finanțează spitalele.
Opțiune obligatorie: ori manager, ori medic
Una dintre prevederile cele mai importante din ordonanța de urgență pe care Guvernul o discută miercuri impune managerilor de spitale să desfășoare doar activitate de management între orele 8 și 16, fiindu-le interzise orice alte activități, precum cele medicale (consultații, operații) sau cele didactice (e.g. la universitățile de medicină).
Sorin Paveliu spune că este total de acord cu această prevedere. „Legislația muncii a fost încălcată dintotdeauna, dar legile trebuie aplicate de toți, pentru toți. La spital se făcea o derogare, o persoană putea avea o normă întreagă ca medic, o alta ca profesor și o a treia ca manager de spital. Ministerul Muncii nu a luat măsuri legale, în aceste cazuri. Aveau trei norme. Undeva, banul public era furat, pentru că era platit pentru toate trei”.
Dar nu este neapărat necesar ca înăsprirea legislației să elimine aceste practici, legea ar putea fi încălcată în continuare, dacă ministerul nu intervine. „Legea nu pare să schimbe situația. Șefii acestor manageri cu trei norme nu au protestat niciodată”, spune Paveliu. „Cum nu-i făcea nimic înainte, n-o să-i facă nici de acum încolo, schimbările sunt doar de fațadă”, a adăugat medicul, explicând că ministerul, în cazul spitalelor mari, sau președintele Consiliului Județean, în cazul celorlalte, sunt cei care ar trebui să controleze și să prevină acest cumul de norme.
În plus, adaugă Sorin Paveliu, „un manager de spital mare are niște probleme de rezolvat, are în subordine 2000 de oameni. Are destul de lucru pentru o normă întreagă. Cine vrea să facă management, face doar asta, cine vrea să fie medic, poate să facă doar asta”. O altă problemă derivă din diferența de program, pentru că spitalele funcționează de la 7 la 15; „ce să facă medicul de la 16 la 22?”, se întreabă el. „Legea este incorectă pentru că este inaplicabilă, ar fi trebuit să fie trecut (cumulul de funcții și norme – n. red.) la incompatibilități, nu la lucruri imposibile”.
El explică felul în care funcționează spitalele în străinătate, unde „rareori găsești medici ca manageri, există de obicei o conducere bicefală, un manager administrativ, de obicei economist sau cu studii de management, și unul medical, care este egalul managerului administrative și care lucrează cu medicii”. Au existat și la noi astfel de șefi de spitale, cu studii specializate de management medical. Pentru că, atrage atenția specialistul, vechile prevederi erau și de natură să creeze conflicte în interiorul spitalului. Un manager care exercita și profesia medicală era tentat să își favorizează secția în care lucrează, ajungând să se certe cu colegii din acest motiv.
Puterea universităților scade
O altă modificare importantă este cea care prevede restrângerea autorității universităților asupra spitalelor în procesul de selecție a șefilor de secții, laboratoare și servicii. Până acum, legea prevedea că astfel de poziții pot fi ocupate de cadre didactice recomandate de senatul universității, iar la spitalele în care se face și învățământ, secțiile erau conduse de medicul cu gradul didactic cel mai mare. Acum, potrivit noilor prevederi, aceste funcții urmează să fie ocupate prin concurs.
„Susțin ideea că universitățile nu trebuie să aibă niciun cuvânt de spus în funcționarea spitalului, cu excepția spitalelor în administrarea universităților”, spune Sorin Paveliu. El a precizat că exista, și până acum, posibilitatea legală ca universitățile să ia în administrare anumite spitale, dar nu s-a făcut acest lucru. „Dacă spitalul ar fi în administrarea universității, s-ar justifica autoritatea senatului asupra managerilor”, mai spune specialistul.
De asemenea, mai explică Sorin Paveliu, prevederile ce confereau putere universităților îngrădeau autoritatea managerilor, care nu puteau să-i schimbe din funcție pe șefii de secții, chiar dacă aveau performanțe slabe, pentru că aveau cel mai înalt grad didactic.
Noi incompatibilități, unele absurde
Sorin Paveliu nu este însă de acord cu felul în care au fost redefinite incompatibilitățile. Potrivit noii legi, nu vor putea deține calitatea de manager persoanele ale căror rude de până la gradul al patrulea sunt acționari la companii sau organizații ce au relații patrimoniale cu spitalele. Va fi, de asemenea, interzisă activitatea didactică sau cercetarea finanțată de furnizori ai spitalului, dar și deținerea de funcții manageriale sau de control în societăți comerciale. În plus, rudele de până la gradul al patrulea ale managerilor nu vor putea ocupa funcții de conducere în instituția respectivă.
Paveliu spune că, de fapt, probleme mari de nepotism erau în universități, unde părinții își făceau copiii asistenți. Dar la spitale, dacă managerul are un frate medic de ambulator, de exemplu, acesta are, în virtutea calității de profesie liberală, calitatea de furnizor pentru spital, ceea ce l-ar pune în situație de incompatibilitate. „Una e să ți se interzică să faci afaceri, alta să te împiedice să ajungi manager.
Nici cu interdicția de a deține funcții în partide, introdusă prin ordonanța guvernului, Sorin Paveliu nu este de acord. „Dacă o asemenea regulă s-ar aplica la toate unitățile administrative de stat, la toți bugetarii, ar fi normal, dar așa e aproape o discriminare. Dacă ai un om capabil, de ce să nu conducă și structura de partid dedicate sănătății?”, se întreabă el.
Ideea ocupării prin concurs a tuturor posturilor de conducere este însă văzută ca foarte bună. „Poate se schimbă periodicitatea, pentru că la noi se dă concurs la un moment dat și ești pe viață în funcția respectivă”. Ar fi mai potrivit ca și pentru aceste funcții să existe mandate limitate în timp, iar periodic să se dea concurs, a încheiat Sorin Paveliu.
hmmm…. nesperat de corect.
Nu inteleg rostul unui articol care reproduce alt articol, cu sau fara ghilimele. E indoielnic, poate fi telefonul fara fir, una spui si alta auzi. Ori prezinti direct articolul original ori discuti propunerile facute de autor, opiniile cu care esti sau nu de acord.