Consiliul Europei, prin Grupul de State împotriva Corupției (GRECO), a publicat zilele trecute un raport tematic privind accesul la informațiile publice, un drept esențial pentru prevenirea corupției, transparență guvernamentală și participare civică. Documentul sintetizează concluziile rundei a cincea de evaluare GRECO și scoate în evidență slăbiciunile și bunele practici din statele membre.
Raportul vine la timp. În multe țări europene, inclusiv România, legea privind liberul acces la informațiile publice (Legea 544/2001) are peste două decenii, dar aplicarea ei practică rămâne adesea defectuoasă, fie din cauza birocrației, fie a unei culturi administrative încă ezitante la conceptul de transparență.
GDPR și securitatea națională, umbrele sub care se ascunde deseori lipsa de transparență
GRECO subliniază că dreptul de acces la informații nu este doar o chestiune de democrație procedurală, ci un instrument concret de prevenire a corupției. Fără acces la documente publice, cetățenii, jurnaliștii și noi, organizațiile civice, nu putem controla cheltuielile publice, numirile, contractele sau deciziile politice.
Experiența ultimilor ani arată că transparența nu poate fi lăsată la bunul plac al instituțiilor. În unele state, cererile de acces primesc răspunsuri întârziate sau incomplete, în altele taxele sau procedurile de apel descurajează cetățenii. Uneori, autoritățile abuzează de excepțiile legale privind securitatea națională sau protecția datelor pentru a refuza informații de interes public.
5 recomandări ale GRECO pentru un sistem eficient de acces la informațiile publice
- 1. Îmbunătățirea legislației
Statele membre sunt îndemnate să revizuiască și să clarifice legislația privind accesul la informații, astfel încât domeniul informațiilor acoperite să fie cât mai larg, iar definițiile de tipul “document oficial” sau “informație administrativă” să nu permită interpretări restrictive. - 2. Crearea sau consolidarea mecanismelor independente de supraveghere
GRECO recomandă existența unor autorități independente cu competențe reale de monitorizare, sancționare și soluționare a plângerilor în caz de refuz nejustificat. Fără aceste instituții, legea rămâne doar o formă fără fond. - 3. Eliminarea barierelor practice
Barierele administrative, întârzieri, cerințe inutile, taxe, lipsa răspunsurilor, reduc semnificativ accesul real la informație. GRECO cere statelor să simplifice procedurile și să garanteze termene rezonabile, costuri minime și căi de atac rapide. - 4. Promovarea transparenței proactive
Raportul subliniază că transparența trebuie să fie regulă, nu excepție. Instituțiile publice ar trebui să publice din oficiu informații esențiale (bugete, contracte, rapoarte, decizii), fără a aștepta cereri individuale. Această practică reduce presiunea administrativă și crește încrederea publicului. - 5. Protejarea jurnaliștilor și a celor care cer informații
GRECO atrage atenția asupra presiunilor și intimidărilor la adresa jurnaliștilor care investighează corupția sau abuzurile. Statele sunt chemate să descurajeze acțiunile abuzive în justiție (SLAPPs) și să protejeze dreptul fundamental al jurnaliștilor și cetățenilor de a solicita informații fără teamă.
România: transparență formală, aplicare deficitară
În raportul din runda a cincea de evaluare, GRECO a evidențiat o serie de deficiențe structurale persistente în ceea ce privește transparența și integritatea administrației românești. GRECO remarcă faptul că obligația de publicare proactivă a informațiilor de interes general este adesea tratată formal, multe instituții limitându-se la actualizări rare sau incomplete, în lipsa unei culturi administrative a deschiderii.
Raportul subliniază și nevoia de consolidare a sistemului de declarare și verificare a averilor și intereselor, considerând că verificările efectuate asupra demnitarilor și înalților funcționari publici sunt insuficiente, iar Agenția Națională de Integritate (ANI) ar trebui să beneficieze de resurse mai mari și de un mandat mai robust pentru a controla eficient integritatea persoanelor din funcții executive de vârf. Totodată, GRECO critică tendința guvernului de a legifera prin ordonanțe de urgență, o practică devenită aproape rutină, care reduce transparența, limitează consultarea publică și afectează încrederea cetățenilor în procesul decizional.
În ansamblu, evaluarea subliniază că România are un cadru legal relativ solid în materie de acces la informații și integritate publică, dar aplicarea lui rămâne inconsistentă, iar transparența reală este adesea sacrificată în favoarea unei birocrații formale și a deciziilor luate netransparent.
Şi tu poţi adresa întrebări către instituțiile publice naționale și celor din orașul tău, primării, școli, licee, universități, regii autonome, aflând cum sunt cheltuiți banii pe care-i plătești statului prin impozite și taxe! Tu ne spui ce vrei să afli și de la ce instituție anume, iar noi trimitem și urmărim cererea pentru tine! Folosește aplicația Ia Statul La Întrebări!
