Așa, la foarte cald, cât îmi spune diploma de Drept peste care se așterne praful într-un sertar al biroului, decizia Curții Constituționale a României (CCR) de astăzi, privind așa-zisa neconstituționalitate a abuzului în serviciu, e de bine, chiar dacă lasă unele semne de întrebare rezultate din modul lapidar al comunicării ei (vezi aici).
Mai exact, nici până acum legea penală nu sancționa prostia și incompetența. O decizie politică proastă era (și este) o decizie politică proastă, incompetența e incompetență, iar abuzul e abuz. Așadar, ”îndeplinirea în mod defectuos” tot o încălcare a legii trebuia să fie și era interpretată și până acum, doar că era o încălcare a legii care în lipsa celorlalte elemente constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu n-ar fi angajat răspunderea penală (sau nu pentru infracțiunea de răspundere penală). Ca să se înțeleagă un pic mai simplu: faptul că Primăria condusă de Oprescu a plătit 200 de milioane de euro pentru Arena Națională nu e abuz în serviciu dacă nu se dovedește că s-a ajuns la o sumă aproape dublă printr-o încălcare a legii.
Mai apoi, un coleg îmi atrăgea atenția că e de bine că CCR nu a trimis articolul la Parlament ”spre remediere”, ceea ce e perfect adevărat, că D-zeu știe ce-ar fi remediat parlamentarii noștri, obișnuiți să facă operații pe creier (deși n-au nicio competență în asta) atunci când la ei ajunge un pacient cu degetul rupt.
Cum DNA lucrează cu corupția, adică pe o Lege specială 78/2000, modificată prin 2007, de care CCR nu s-a atins, n-ar trebui să afecteze anchetele procurorilor. Interpretarea aleatorie a sintagmei ”în mod defectuos” în astfel de dosare, e de presupus că, oricum, ar fi fost foarte ușor de demontat de avocații mafioților, dacă nu ar fi fost, și până acum, vorba de încălcări ale legii.
În fine, mai vorbim și cu alți specialiști și revenim pe RC, dar un lucru ar fi de dorit din partea Curții Constituționale a României: să-și comunice deciziile mult mai clar. Iar lapidar nu înseamnă clar. Cred că oamenii ăștia puși să apere Constituția în esența ei sunt primii care ar trebui să înțeleagă că modul în care ei comunică influențează în mod direct încrederea cetățenilor în Justiție. Și lipsa de încredere în Justiție la nivelul unei societăți crează probleme și disfuncționalități majore. Așadar, nu e doar de bun simț, ci pur și simplu esențial ca în astfel de situații, în care există dezbateri publice aprinse, cu grad ridicat de interes (și de emoționalitate în același timp), să-și însoțească motivările tehnice, seci și aplicate, și de comunicate în limba română, aia pe care o înțeleg și ne-specialiștii în Drept. Și-ar face un bine și lor, dar ar face un bine în primul rând instituției pe care o reprezintă, și apoi încrederii în lege și justiție în România.
Nu am licenta in drept dar incerc sa-mi spun parerea. Incompetenta, dupa mine, este o forma de abuz. Sa ne imaginam situatia unui doctor incompetent tratand bolnavi – incompetenta poate duce la crima, ce sa mai discutam de abuz in serviciu. Incompetenta plagiatorului – furt intelectual – este abuz si cere pedepsea prin lege asa cum furtul de bunuri este pedepsit. Incompetentii care devin sefi, sunt abuzivi (scris cu litere mari) la locul de munca nu numai cu colegii din jur dar manipuleaza situatile, bunurile materiale, “in mod defectos”. Coruptia si incompetenta merg mana in mana, unde e una, gasesti pe cealalta.
@ AlinaP: pentru medici există Colegiul Medicilor care poate retrage dreptul de a profesa, există și se sancționează malpraxisul; furtul e furt și, de asemenea, e pedepsit;
că un prost ajunge șef, nu e doar vina lui – ci și a celor care îl votează ori îl promovează; dar tot nu e infracțiune
Multumesc pentru raspuns domnule Gotiu. Cum coruptia domina toate sferele Romaniei, nu e de mirare sa gaseti incompetenti in toate domeniile profesionale. Cei mai multi sefi incompetenti nu sunt “alesi” ci “numiti” de undeva “de sus”. Sanctionarea financiara sau profesionala a ipoteticului doctor incompetent de catre Colegiul Medicilor nu este suficienta, prejudiciile se masoara in vieti sau sanatatea omenilor. In privinta abuzului sefilor incompetenti – poate duce la consecinte si pagube foarte serioase – favorizarea unui produs de proasta calitate (vezi Hexa Pharma dar nu numai), eliminarea opozitiei profesionale de calitate si cu asta degradarea locului de munca si a productiei respective (vezi Opera dar nu numai), favorizarea informatiei pentru castigarea unei licitatii, etc. Sa nu mai vorbim de plagiat – furtul intelectual care este abuzul informatiei in serviciu iar pagubele morale, financiare sunt incalculabile de mari. Plagiatul este clar asocierea incompetentei cu furtul. Exista oare o lege in Romania care defineste clar plagiatul si pedepseste plagiatorii (furtul intelectual) si pe cei ce-l conduc si eu nu stiu de ea? Toate aceste actiuni aduc pagube imense dar, fara a fi incluse in “abuz in serviciu” pot sa ramana fapte “legale” sau cum spuneti, nu sunt considerate “infractiuni” si asta e problema cu noua definitie a “abuzului in serviciu” data de CCR, asa cum vad eu.
Incompetenta profesionala, indiferent de domeniu de activitate, trebuie sa fie inclusa intr-un fel ca “abuz in serviciu” sau coruptia isi va face de cap in continuare. Cel putin pana acum, judecatorul avea libertatea sa includa astfel de abuzuri in serviciu in pedeapsa considerata.
@ Alina P: sancțiunea Colegiului Medicilor nu exclude sancțiunea penală; când se constată malpraxisul, medicul poate răspunde, după caz, și pentru vătămare corporală din culpă sau chiar ucidere din culpă; de asemenea, e sancționat penal și furtul intelectual – nu trebuie să-i spunem fiecărei infracțiuni abuz în serviciu, există denumiri specifice pt. fiecare infracțiune