EXCLUSIV: Maramureșul pierdut. Investigație în țara hoților de lemne, în pădurile în care și însoțit de jandarmi e riscant să intri (FOTO, VIDEO, DOCUMENTE)

Despre înstăpânirea clanurilor peste pădurile Maramureșului, în special peste cele dinspre granița cu Ucraina, presa locală scrie de vreun deceniu și jumătate cel puțin. Din când în când, mai apare și câte un reportaj ori o anchetă în presa națională, de multe ori cu imagini șocante, filmate din elicopter (mai nou cu dronele), cu versanți întregi de pe care au dispărut pădurile. În primăvara și vara acestui an, a început un control uriaș, cu oameni de la Ministerul Mediului, inspectori ai gărzilor forestiere și polițiști judiciari aduși pe teren din mai multe județe și cu reprezentanți ai Romsilva. Mii de arbori (și de metri cubi de lemn) au lipsit de la apel din pădurile publice administrate de Ocolul Silvic (OS) Vișeu. Tăiați ilegal și furați. Dar, de aproape jumătate de an, anchetele penale s-au împotmolit.  

După investigațiile realizate împreună cu Asociația Valori Superioare și pe care le-am publicat pe România Curată, în ultimul an, despre tăierile ilegale din alte păduri din Maramureș, am fost chemați să documentăm și hoția de pe Valea Vaserului. Am ajuns la fața locului, săptămâna trecută, împreună cu Horea Petrehuș, de la Valori Superioare. În pădure am mers doar însoțiți de jandarmi. Și am găsit prăpăd. Iar apoi am aflat că nici cu jandarmii lângă tine nu te poți simți în siguranță – inspectori ai gărzilor forestiere și silvicultori primind amenințări în pădure de la membri clanurilor care se simt stăpânii zonei, de față cu polițiști. Pentru că membrii clanurilor simt că au protecție. Și au motive să se simtă așa în condițiile în care, după aproape jumătate de an, cercetările penale sunt blocate. Iar presiunea s-a mutat pe silvicii care au participat la controale.

Clanul Cofenilor – de la fostul PDL în dreapta lui Călin Georgescu

Procesele verbale și notele de constatare de la controalele din prima parte a anului, consultate de România Curată, arată că una dintre firmele protejate aparține unei grupări ”celebre” în zonă, numită Clanul Cofenilor. Liderul grupului, Gheorghe Grec, a fost, la sfârșitul anilor 2000, consilier județean din partea fostului PDL, absorbit, ulterior, de PNL. Mai recent, membri ai clanului au fost fotografiați și filmați alături de lideri ai unei alte grupări de interlopi, din București (Clanul Cordunenilor), în alaiul lui Călin Georgescu, când acesta s-a aflat într-o vizită ”de imagine” în Broșteni, sub pretextul oferirii de ajutor pentru localnicii afectați de inundații.

Dosarele Cofenilor nu se limitează, însă, la tăieri ilegale de păduri. Periodic, membrii grupării au fost vizați de anchete legate de răfuieli cu alte clanuri din zonă, inclusiv cu utilizarea armelor de foc, inclusiv atacuri asupra mașinilor de poliție. Au fost ”săltați” de mascați, au avut procese grele pe rol, dar asta nu-i împiedică să-și vadă mai departe de tăiatul pădurilor ori să câștige licitația pentru construcția unui drum forestier de peste un milion de euro, bani plătiți chiar de Romsilva, adică exact regia națională păgubită de activitatea Cofenilor.

Tupeul lor a mers, în primăvară, până la nivelul blocării și amenințării, în pădure, a unor inspectori de la Garda Forestieră aflați în control. După cu au prins-o cu lemn tăiat ilegal, în luna iunie, polițiștii de la IPJ Suceava au propus retragerea atestatului de exploatare forestieră pentru principala firmă pe care își desfășoară activitatea Cofenii, Vor Zakone. Verificările făcute de România Curată arată că firma continuă să taie bine mersi în pădure.

Mai mult, că este o firmă care au aprobare pentru exploatarea uneia dintre cele mai mari cantități de lemn din România, intrând în TOP 10 firme de exploatare (din aproape 5.000 cu atestat valabil), după acest criteriu.

Ce am găsit în pădure (I). Prin ”țara” lui Frank Timiș

În pădurile publice administrate de OS Vișeu, de pe Vaser, am ajuns urcând dinspre Borșa, trecând prin localitatea care își revine cu greu de pe urma perioadei de minerit. Clădirile fostelor exploatări miniere, cu cărămida mâncată de vânt, betoane gri crăpate și asaltate de mucegai negru, fierotanii acoperite de rugină grunjoasă, mormane cenușii de steril cu petice verzui par să se mai țină pe picioare doar pentru a aștepta filmările pentru o serie viitoare din The Last of Us. Am trecut și pe lângă iazul de decantare al fostelor exploatări din care deversările din 2008 au fost pe punctul de a produce un dezastru comparabil cu cel de la Bozânta, de lângă Baia Mare, din 2000, ori chiar cu tragedia din 1971, de la Certej.

Pe drumul refugiaților din Ucraina

Aparent alt subiect e și drumul forestier Catarama, recent modernizat de Romsilva, pe care îl parcurgem în ultima parte a traseului, care ne apropie de granița cu Ucraina. ”Pe aici vin ucrainenii care fug de război”, ne explică unul dintre silvicii care ne însoțește, alături de șeful de district Ștefan Tomoioagă, cel care ne-a contactat, după seria de investigații publicate pe România Curată despre tăierile ilegale din pădurile Maramureșului. Practic, după cum ne arată și GPS-ul, am mai avea de trecut doar o culme sau două până în Ucraina. Pe lângă refugiați e, însă, și un traseu folosit de contrabandiști. Așa că nu e nimic surprinzător că suntem opriți, pentru o verificare scurtă, și de un reprezentant al Poliției de Frontieră.

Apropierea de graniță stă și la baza unora dintre acuzațiile care i s-au adus lui Ștefan Tomoioagă, după ce a fost detașat la Ocolul Silvic Vișeu, ca șef de district, în primăvara acestui an. A fost percheziționat dur, chiar și acasă, mărturisește acesta, inclusiv sub amenințarea armei, dar spune că nu are nimic de ascuns. Acuzațiile curg, însă, în ambele direcții. Fostul șef de ocol, vreme de un deceniu și jumătate, Vasile Vlad, a fost suspendat din funcție, până la finalizarea anchetelor (disciplinare și penale) legate de furturile din pădurile pe care le-a administrat.

Cei care îl susțin pe Vasile Vlad reclamă faptul că directorul interimar (pentru câteva luni) al Direcției Silvice Maramureș, Ioan Horj, l-ar fi numit șef de ocol interimar pe cumnatul său, Lucian Coman. A fost momentul în care 23 de angajați ai ocolului, în special pădurari, s-au îmbolnăvit brusc. Sunt cei care îl susțin pe Vasile Vlad, intrat și el în concediu medical și apoi de odihnă, după începerea controalelor pe teren și a procedurilor disciplinare. Oamenii pretind că nu pot lucra cu noul șef interimar, Lucian Coman, și nici cu șeful de district Ștefan Tomoioagă, pe cel din urmă acuzându-l că ar fi intrat cu forța în unul din birouri, de unde ar fi sustras documente. Acesta răspunde că intrarea în birourile ocolului silvic a fost legală și contestă ”epidemia” bruscă a angajaților, argumentând că e doar o stratagemă de întârziere a anchetelor interne și disciplinare deschise împotriva lor. În sprijinul lui invocă faptul că unul dintre medicii care le-a eliberat certificatele de concediu ar fi fost deja sancționat pentru asta.

Schimbările de temperatură ne pun în încurcătură. În vale, bălțile sunt acoperite de pojghițe de gheață. Dimineața, la plecarea din Cluj, la radio ascultam relatări despre minima record, de sub minus 9 grade, înregistrată pentru luna octombrie, în Harghita. Când ieșim însă, pe o coastă despădurită de vânt, soarele ne încălzește instantaneu. Renunț la scurta groasă și la pelerină și mă felicit că am ascultat buletinul meteo doar după ce am plecat de acasă și n-am luat și izmene. Cei care au făcut-o, regretă acum. Un pui de viperă ieșit să se încălzească pe pietrele de pe drumul pe care urcăm se retrage, cu greu, în tufișuri. Încă era prea înghețat să fie o amenințare. Șeful de district ne confirmă că suntem într-o zonă în care viperele sunt întâlnite frecvent. Dar de ele te poți feri mult mai ușor decât de unele primate care trec pe aici.

Aici, vântul a făcut prăpăd pe ambii versanți ai văii. Regenerarea a fost făcută și nu prea. Densitatea puieților e mai mult decât discutabilă. Iar unele părți sunt acoperite de mestecăniș, semn că lucrări de întreținere și conducere a puieților nu s-au prea făcut (pădurea fiind una de rășinoase). Apoi, intrăm iar în pădure și apar cioatele. E locul pe care ne-am propus să-l verificăm. Horea și Corbu, labradorul negru care e paza noastră suplimentară (pentru urși și oameni), coboară în râpă, printre arbori. Și, în mai puțin de 10 minute, ne cheamă la locul faptei.

Ce am găsit în pădure (II). Celebra metodă a ”răriturilor”

Sesizările se confirmă, cu vârf și îndesat. În mai puțin de o sută de metri recunoaștem o metodă celebră a hoților de lemne, numită a ”răriturilor”. Răriturile sunt lucrări silvice prin care, dintr-o pădure tânără, sunt tăiați și extrași arborii mai puțin dezvoltați, pentru a-i lăsa pe cei de viitor să crească mai repede. Din cauza faptului că diametrul lor e mai mic (20-30 cm), și valoarea lor comercială e mai mică. Implicit, firmele de exploatare achiziționează răriturile la prețuri mai mici. În teren, din aceeași partidă (sau din cu totul altă parte), taie arbori cu diametre mult mai mari și cu valoare de piață mai mare. Nu de puține ori, dacă reușesc să facă și transporturi multiple pe același aviz de însoțire a materialului lemnos, volumul extras depășește cu mult cel din actele de punere în valoare.

Când vezi cioate cu diametre de 40-50, chiar 60 de centimetri, rămase în urma arborilor tăiați ca ”răritură”, în vreme ce lângă ele sunt arbori în picioare, cu diametre de 20-30 cm, nici nu prea mai are sens să cauți alte indicii de furt. Pentru că în niciun caz n-ar fi putut să fie marcați pentru exploatare copacii cu diametrul mai mare înaintea celor cu diametrul mic.

Daunele (prejudiciul), pe termen mediu și lung, sunt mult mai mari decât diferența de volum și (eventual) volumul de lemn suplimentar furat. Practic, e afectată creșterea pădurii pe un ciclu de aproape 70, 80 sau chiar 100 de ani ori mai mult. Arborii rămași ajung mai greu (sau niciodată) la volumele la care ar fi ajuns arborii de viitor tăiați prematur. Asta dacă mai ajung. Pentru că extragerea celor mai mari arbori (cei care închid coronamentul, fiind cei mai înalți) creează o gaură pe unde vânturile puternice pătrund mai ușor. O furtună pune la pământ câțiva arbori din apropierea găurii din coronament, care se extinde, cu efecte în cascadă, până când vedem păduri de pe versanți întregi puse la pământ și dăm vina pe natură, pe ghinion ori pe Dumnezeu, nicidecum pe lăcomia și iresponsabilitatea unor oameni.

Dovezile hoției vin una după alta. Pe cioatele de mari dimensiuni vedem cioplaje (îndepărtări ale scoarței copacului cu securea) și urme de vopsea. Dar nu și marca de ciocan (iar dacă ar exista, ar fi fost făcută neregulamentar ori de-a dreptul ilegal). Găsim și arbori de dimensiuni mai mici, în picioare, cu cioplaj, vopsea și marcă – cei care ar fi trebuit, de fapt, să fie tăiați. Și multe resturi de lemn fasonat, tot din arbori cu diametre mici, abandonat în pădure. Pe alți arbori, cu dimensiuni mai mari și încă în picioare, găsim cioplaje, fără vopsea ori marcă. Legal și din punct de vedere silvic n-au nicio logică. Mai degrabă par a fi însemnați pentru furturi viitoare, când în zonă se aprobă alte exploatări.

IMPORTANT: Partida a fost reprimită cu stoc zero. Asta înseamnă că personalul silvic a verificat și a inventariat exploatarea, confirmând că a fost făcută conform actului de punere în valoare. Și, mai ales, că arborii care ar fi trebuit să fie tăiați au fost extrași. Doar că noi am găsit o parte dintre ei pe picior! Iar bucăți din alții, abandonate în pădure.

Facem fotografii și înregistrări video cu dezastrul.

Ștefan Tomoioagă insistă să mai urcăm pe drumul de exploatare câteva sute de metri. Ce găsim, ne taie răsuflarea. Pentru că prăpădul e vizibil chiar de lângă drum. Și nu lasă loc de interpretări ori scuze. Sunt zeci de arbori subțiri doborâți și abandonați în pădure. Cei care ar fi trebuit să fie tăiați ori care i-au încurcat pe drujbași. Cioatele arborilor de mari dimensiuni sunt aproape una lângă alta. Drumul de scos apropiat nu pare să respecte vreo normă tehnică, iar arborii zdreliți, cei care ar fi trebuit să fie protejați cu manșoane, pentru a nu fi loviți de cei exploatați, sunt unul lângă altul. Asta e imaginea fără echivoc a faptului că cei care au ”lucrat” în zonă se simțeau protejați. Așa că n-au avut nicio reținere în a călca în picioare orice regulă de exploatare, pentru care, în mod normal, ar fi trebuit să primească amenzi la foc automat.

SUSȚINE lupta de salvarea pădurilor României! DONEAZĂ ACUM (clic aici)!

 

Imaginile din teren nu lasă loc de îndoială. Tăierile ilegale, furturile de lemne, bătaia de joc la adresa pădurii sunt sfidătoare și dureroase. Dar relatarea despre prăpădul din pădurile Maramureșului nu se încheie așa. Pentru că pe aici au trecut și controalele oficiale. Și au fost unele de amploare, solicitate inclusiv de Corpul de control al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. În primăvară și în vară, pădurea a fost bătută de inspectori de la mai multe gărzi forestiere și inspectorate județene de poliție din țară.

Sute de cioate de la tăieri fără drept. Suspiciuni pentru alte sute

Din mai multe surse, România Curată a consultat mai multe note de constatare și procese verbale de la controalele din prima parte a anului, care arată că pe raza Ocolului Silvic Vișeu s-au comis tăieri ilegale, furturi de arbori, dar și alte infracțiuni. După aproape jumătate de an de la controale, dosarele penale legate de infracțiunile silvice bat pasul pe loc. În schimb, s-au deschis dosare penale prin care se fac presiuni pentru repunerea în funcție a fostului șef al ocolului silvic, în timpul administrării căruia s-au comis distrugerile și furturile consemnate de controale.

Într-o notă de constatare, din 15 mai 2025, întocmită de inspectorii Gărzii Forestiere Oradea, se face referire exact la zona pe care am verificat-o și noi. Inspectorii au fost însoțiți pe teren de șeful de district Ștefan Tomoioagă (cel care ne-a însoțit și pe noi) și de reprezentanți ai Poliției de Frontieră. Potrivit șefului de district, Poliția Județeană ar fi pretins că nu are oameni, motiv pentru care s-a apelat la Poliția de Frontieră, mai mult pentru protecție – lucru care s-a dovedit, în cele din urmă necesar.

În total, în toate unitățile de producție ale Ocolului Silvic Vișeu au fost verificate zeci de acte de punere în valoare, însumând un volum total de peste 17.000 mc de lemn. Tăieri ilegale și furturi de arbori au fost identificate de controale și în alte zone. Pentru a încerca să blocheze controlul, în lacătul uneia dintre barierele de pe drumurile de acces către exploatări a fost ruptă cheia…

SUSȚINE lupta de salvarea pădurilor României! DONEAZĂ ACUM (clic aici)!

 

Cine protejează firma Vor Zakone și Clanul Cofenilor?

Interesant e că principala firmă a Cofenilor, Vor Zakone, ar fi trebuit să aibă atestatul de exploatare retras în urma controalelor din această primăvară și vară. Această propunere a fost făcută expres de către polițiștii de Inspectoratul Județean de Poliție Suceava, care au făcut controale, la începutul lunii iunie, cu alți inspectori ai Gărzii Forestiere.

Chiar în timpul controalelor, la începutul lunii iunie, fostul șef al OS Vișeu, Vasile Vlad (în acest moment suspendat) a încercat să acopere, în acte, acțiunile celor de la Vor Zakone, semnând prelungirea autorizației de exploatare, chiar dacă era o perioadă cu restricții la tăieri.

Ținând cont de cele arătate mai sus, printre măsurile propuse de către organele de cercetare penală din cadrul IPJ Suceava, participante la control, se numără și retragerea atestatului de exploatare a societății Vor Zakone SRL.

Firmă din topul celor de exploatare forestieră, ca volum aprobat

O căutare pe site-ul oficial al Asociației Forestierilor din România (ASFOR), cea care eliberează, respectiv retrage atestatele de exploatare forestieră, arată că Vor Zakone SRL are, în continuare, atestatul valabil până la începutul anului viitor. Contactat telefonic de România Curată, Ciprian Muscă, președintele ASFOR, a confirmat că asociația nu a primit solicitarea de retragere a atestatului de exploatare forestieră propusă de organele de cercetare penală. Ceea ce arată că, în fapt, cercetarea penală în sine bate pasul pe loc.

Potrivit Termene.ro, Vor Zakone SRL este deținută, în procent de 100% de Victoria Grec, soția unuia dintre cei cinci frați Grec din Clanul Cofenilor. În 2024, a avut o cifră de afaceri de 17,2 milioane de lei și un profit net de 1,78 milioane de lei. Pe Valea Vaserului au mai exploatat, însă, în partizile cu probleme Jupania SRL și Marblet Explo SRL, ambele, potrivit surselor România Curată, controlate tot de Cofeni. De altfel, Marblet Explo are sediu la aceeași adresă cu Vor Zakone.

Orice dubiu e înlăturat de mențiunile din SUMAL 2.0, unde, Victoria Grec, patroana Vor Zakone apare, în paranteză la Marblet SRL, ca titular autorizație pentru actul de punere în valoare (APV) din UP V Comanu, u.a.11A și 12A, cel din zona pe care am documentat-o și noi pe teren. De menționat că mențiunea (conexiunea dintre Marblet Explo și Victoria Grec) din SUMAL 2.0 a fost făcută de personalul silvic cu atribuții în acest sens.

SUSȚINE lupta de salvarea pădurilor României! DONEAZĂ ACUM (clic aici)!

 

Presiuni pentru repunerea în funcție a fostului șef de ocol. Care e prioritatea Poliției Maramureș

Situația de la nivelul conducerii DS Maramureș e una extrem de complicată. Majoritatea faptelor investigate mai sus s-au produs în perioada în care director al Direcției a fost Daniel Alexandru Paicu, demis în primăvara acestui an (decizie pe care a contestat-o în instanță). În locul lui a fost numit interimar Ioan Horj, cel care a schimbat conducerea OS Vișeu. La finalul interimatului a fost numit Marinel Rob, tot interimar, pentru o perioadă scurtă, până la concursul în urma căruia i-a luat locul Mihai Sajerli. În ultima jumătate de an s-au schimbat miniștrii Mediului, Apelor și Pădurilor și conducerea generală a Romsilva. Singura constantă e directorul tehnic al DS Maramureș, Iacob Andreica, omul de încredere a fostului director Paicu.

Suspendat din funcție, fostul șef al OS Vișeu, Vasile Vlad, încearcă să revină în funcție. După suspendare, Vasile Vlad s-a îmbolnăvit (?!), a intrat în concediu și, în paralel, a contestat în Justiție suspendarea. Chiar dacă a pierdut în primă instanță a solicitat noii conduceri a DS Maramureș repunerea lui în funcție.

Solicitarea ”de revenire pe postul inițial”, a fost respinsă, însă, săptămâna trecută (chiar în ziua deplasării României Curate în Maramureș), de către Mihai Sajerli, noul director al direcției silvice județene. În răspunsul de respingere a solicitării se arată că, începând din 24 iunie 2025 (data suspendării), Vasile Vlad s-a aflat în concedii (medicale și de odihnă), lucrând efectiv doar 8 zile (din patru luni1). Iar acest lucru a făcut și ca anchetele disciplinare interne care îl vizează să fie întârziate, dar și cercetările penale cu privire la tăierile ilegale și furturile din pădurile pe care le-a administrat ca șef de ocol.

În timp ce cercetările penale cu privire la tăierile ilegale și furturile de lemne din pădurile publice din administrarea OS Vișeu băltesc și nu s-a ajuns nici măcar la faza inventarierii și expertizării arborilor tăiați ilegal (lucru care s-ar putea amâna până în primăvara următoare dacă apucă se ningă și să se depună zăpada în pădure), un dosar de cercetare penală se mișcă mult mai rapid. E vorba de cel deschis cu privire la suspendarea fostului șef de ocol, Vasile Vlad.

Printr-o solicitare transmisă de IPJ Maramureș către Direcția Silvică Maramureș, luni 27 octombrie, se pune întrebarea dacă, în perioada martie-septembrie 2025, conducerea centrală a RNP Romsilva ar fi dispus/ solicitat/ recomandat repunerea în funcția de șef al OS Vișeu a lui Vasile Vlad (vezi mai jos).

România Curată va adresa, la rândul ei, această întrebare către conducerea centrală a Romsilva. Pentru înțelegerea cazului prezentat mai sus informația legată de o eventuală intervenție a fostului director general al Romsilva ori a celui în funcție în favoarea fostului șef al OS Vișeu este extrem de relevantă și de larg interes public.

Cel puțin până săptămâna trecută, conducerea DS Maramureș a rezistat intervențiilor, presiunilor și solicitărilor legate de repunerea în funcție a fostului șef al OS Vișeu, Vasile Vlad. Asta rezultă din răspunsul intrat în posesia România Curată, pe care nou director al direcției județene, Mihai Sajerli, i l-a transmis lui Vasile Vlad. După o primă discuție telefonică, la începutul investigației, Mihai Sajerli nu a mai răspuns la apelurile în care doream să clarificăm inclusiv situația fostului șef al OS Vișeu. Mai jos, răspunsul din 23.10.20025, către Vasile Vlad.

 

UPDATE: În urma publicării articolului, România Curată a primit și adresele și răspunsurile transmise de Vasile Vlad pentru repunerea în funcție, pe care le publicăm mai jos:

 

 

Am plecat din Maramureș cu un gust amar. Cel mai ușor ar fi să dăm vina pe soartă. Ori pe cine știe ce blestem. Că locurile astea au avut și încă mai au bogății de pe urma cărora oamenii să prospera. Au avut aur, la propriu, în subteran. Comuniștii au săpat după el, l-au scos cu lăcomie și fără nicio grijă față de natură. L-au dus la București, unde au construit Casa Poporului. În Maramureș au lăsat munți de sterile, clădiri care se prăbușesc și iazuri toxice. Munții au avut pe aici păduri de poveste. O mare parte a lor a fost pusă la pământ. În unele zone, prăpădul nu poate fi descris în cuvinte. De profitat, tot doar o mână de oameni au profitat. Clanurile. Ori unii ca Timiș, care fix de banii din lemn are nevoie. Măcar niște fabrici de mobilă să vezi prin zonă. Dar nu, că cea mai mare parte a lemnului s-a dus în abatoarele Schweighofer, de unde a fost exportat ca și cherestea, cu valoare adăugată neglijabilă pentru cei mai mulți români. Spun cei din zonă că, de fapt, așa ar fi și început Vor Zakone și Cofenii să crească – cu lemn exploatat pentru Schweighofer, că ar fi avut chiar și mașini și utilaje inscripționate cu numele companiei austriece. Și mai spun că tot de la ”austrieci” le-ar veni și protecția.

Eu zic, însă, că nu e nicio soartă și niciun blestem. E hoție pe față. E mafie. Cu complicitatea multor autorități și decidenți politici. De la nivel local până la București. Și dacă nu e complicitate, e incompetență și lipsă de voință. Ori cea mai toxică situație – combinația letală dintre lăcomie, corupție și impostură. Dar le vine rândul, tuturor. Și n-am urcat până în creierul munților doar pentru un articol ori doar pentru a asculta și a da glas vaietului pădurii.

VA CONTINUA!