Andrei Nicolae Popa

Efectele recâștigării dreptului de vot al elevilor în Consiliile de Administrație ale liceelor

După mai bine de 5 ani de luptă mai mult sau mai puțin vocală pentru dreptul de vot în Consiliul de Administrație (CA), elevii din învățământul preuniversitar se pot bucura din nou să-și reprezinte colegii în acest organ de conducere. 48 de deputați și senatori au dovedit că își pot întoarce privirile și spre nevoile reale ale elevilor și, în decembrie 2014, au inițiat o propunere legislativă binevenită atât de foștii cât și de actualii elevi.

Chiar dacă Senatul a modificat substanțial textul de lege venit de la Camera Deputaților, din considerente stricte de lobby parlamentar, mesajul a  rămas unul foarte clar: ”din consiliile de adminitrație ale unităților școlare, din cota rezervată părinților un loc este repartizat,  cu drept de vot, unui reprezentant al elevilor, care a împlinit 18 ani.” (noua literă d,  din alineatul 2, al art. 96 din Legea nr.1/2011).

Legea a fost trimisă ieri (luni, 27 aprilie) la președintele României pentru promulgare. Termenul de promulgare este, conform Constituției României, republicată, de cel mult 20 de zile de la primire. Personal nu cred că există un motiv juridic sau politic pentru ca legea să fie trimisă Parlamentului spre reexaminare. Despre verificarea constituționalității nici măcar nu poate fi vorba, prevederea existând și în Legea Educației din 1995. Cu toate acestea, prognozez că până cel târziu la jumătatea lunii mai, elevii vor putea să aibă un reprezentant în Consiliul de Administrație.

            De ce este important dreptul de vot în CA?

  1. Crește transparența decizională luată în cadrul Consiliilor de Administrație, prin faptul că elevul va disemina, în mod direct, în rândurile colegilor aspectele dezbătute și adoptate în ședință.
  2. Dezvoltă gradul de responsabilizare a elevilor și de dobândire a unor competențe specifice în domeniul leadership-ului, comunicării profesionale, managementului și aspectelor ce țin de gestionarea bugetului unei organizații.
  3. Asigură o transpunere în practică a alineatului (1) din art.79 a Legii nr.1/2011, care prevede că beneficiarii primari ai învățământului preuniversitar sunt elevii. Astfel, aceștia au dreptul legitim să participe activ la deciziile luate în unitatea de învățământ.
  4. Crește nivelul de repezentativitate a tuturor factorilor implicați în procesul de învățământ preuniversitar.
  5. România oferă un model de bună practică la nivel european în ceea ce privește democratizarea învățământului preuniversitar.

De unde a pornit totul?

Acest drept de vot în consiliul de administrație a existat și în Legea 28/1978, Legea Educației și Învățământului, și în Legea 84/1995, Legea Învățământului. În 2009 a fost un nou proiect de lege a educației a fost propus și a intrat în dezbatere în Parlament. În forma propusă, elevul a fost scos din CA. Ministrul Daniel Funeriu nu a făcut decât sa perpetueze răul, venind cu propriul proiectul în care, de asemenea, acest drept al elevilor a fost scos. Din acel moment Ministerul Educației a avut mereu o poziție contra prezenței elevilor în consiliul de administrație. Primele demersuri REALE pentru recâștigarea acestui drept au început în 2013, la doi ani de la adoptarea Legii nr. 1/2011 a Educației naționale.

Legea există, dar trebuie pusă în aplicare

Legea va intra în vigoare undeva pe la mijlocul lunii mai și tot atunci va trebui modificată, prin ordin de ministru, și Metodologia-cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar. Sper că ministrul Educației nu va trece cu vederea noua modificare și nu va sprijini tacit, prin neactualizarea metdologiei, eventualele abuzuri ale unor directori din țară, care nu au fost și nu sunt nici acum de acord ca elevul să fie parte a procesului decizional.

Din luna mai și până la finalul acestui an școlar Consiliile de Administrație  vor trebui să funcționeze după noua componență, cu un elev pe un loc din cota rezervată părinților. În ceea ce privește alegerea elevului reprezentant în CA, pentru asigurarea unui proces democratic de delegare a reprezentării, cred și propun următoarea formulă:

Consiliile Școlare ale Elevilor (CȘE) să-și aleagă, prin votul Adunării Generale a CȘE, un elev care să-i reprezinte până la finalizarea anului școlar în curs. Din toamnă însă, cred că cel mai corect proces de desemnare a reprezentantului elevilor în CA este prin votul universal, direct, secret și liber exprimat al tuturor elevilor din unitatea de învățământ. Pentru a evita deținerea monopolului puterii de către o singură persoană, este recomandat ca președintele CȘE să nu fie neapărat și reprezentantul în Consiliul de Administrație iar alegerile pentru cele două funcții să se organizeze în mod distinct, la date diferite.

Un alt risc la care reprezentanții elevilor din România trebuie să se aștepte este ca aeastă măsură să nu fie pusă în aplicare de către unii directori ai unităților de învățământ. Să nu uităm că unul dintre motivele pentru care elevii nu au avut timp de 5 ani drept de vot în CA se datorează și conducerii unităților de învățământ, oammeni puși în funcția de conducere pe baza calității de membru a unui partid politic. Unii dintre ei, cu conexiuni la nivelul politicii centrale, au făcut presiuni constante astfel încât legea să nu fie modificată în favoarea elevilor. De ce atâta ură față de beneficiarii primari ai educației? În fond, instituția școlară  nu este făcută cu și pentru elevi?

Pentru a contracara orice fel de abuzuri și, implicit, nepunerea în aplicare a legii, reprezentanții elevilor și partenerii lor din societatea civilă au îndatorirea fundamentală de a semnala public, în media,  la  Inspectoratele Școlare Județene și, eventual, la Parchet orice nerespectare a punerii în aplicare a acestui nou drept câștigat. Nu este suficient ca el să existe de jure, ci trebuie să fie și de facto. Cred că aceasta este, acum, adevărata provocare și misiune a tuturor reprezentanților elevilor din România.

Nu în ultimul rând cred că, în ceea ce privește calitatea resursei umane alese, este foarte important ca elevii să dea un exemplu adulților, să aleagă un reprezentant interesat de procesul educațional și cu capacități de leadership suficiente astfel încât să intervină activ în dezbateri. Intimidarea va fi cea mai frecventă armă pe care ceilalți membri ai CA o vor folosi asupra noului și mai micului lor coleg. Dacă elevii știu ce să aleagă, un om pe poziții clare și bine informat, o să ofere adevărate surprize plăcute pentru unii și mai degrabă incomode pentru alții.

În concluzie, cred că a început o nouă eră în materie de reprezentare la nivelul preuniversitar, o perioadă în care se vor produce mutații în relația elev-cadru didatic, o relație ca de la om la om și nu ca cea de până acum, de la supus la stăpân. Paradigma în educația preuniversitară trebuie schimbată de la valorile magistrocentriste la cele de tipul ”elevul în centrul educației”. Faptul că el este acum inclus în procesul decizional nu este un câștig doar pentru democrație, ci și un câștig pentru educație.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *