Antonia Pup

Educația lui Pinocchio: bilanțul minciunilor din 2020

Ce-am promis și ce-am livrat? O analiză obligatorie pentru fiecare partid în aceste momente dificile, în care legitimitatea partidelor politice în raport cu nevoile cetățeanului tinde spre zero (doar așa putem justifica statisticile – 7 din 10 români nu au ieșit la vot la cel mai recent și mai important scrutin). Când aud „nu am ieșit la vot pentru că nu am vrut să aleg răul cel mai mic”, nu pot să resimt altceva decât dezgust. Un cetățean informat, care se presupune că trăiește într-o societate deschisă, așa cum o imagina Karl Popper sau măcar pe aproape, va alege întotdeauna răul cel mai mic, întrucât gândirea critică nu îl va lăsa să se angajeze într-un contract social cu „lideri providențiali” de paie, care promit soluții universale și se autopromovează mesianic drept autorități morale – „ei sunt răi și noi suntem buni”. Umilul meu punct de vedere este acela că analiza modului în care se raportează un partid la Educație este necesară pentru un vot corect, informat, iar dacă nu mai avem alegeri pentru următoarele patru ani, asta nu înseamnă că ar trebui să abandonăm procesul de decontare politică. Spre deosebire de alegeri, în Educație decontul se vede mult, mult mai târziu și are urmări profunde la nivel societal.

Să intrăm în noul an cu mintea limpede, iar ochii să nu ne mai fie încețoșați de promisiuni deșarte. Cartoanele de pe Facebook-ul PNL și al Ministerului Educației mie mi-au spus prea puțin, mai mult mi-au spus următoarele promisiuni care nu au corespondent în realitate nici măcar astăzi, așa că vi le împărtășesc ca un exercițiu democratic de memorie pentru un (mai) bun an pentru școala românească.

1. Curriculum reformat pentru învățământul gimnazial și liceal – evident, nu putem marca nici măcar una dintre aceste două promisiuni ca fiind încheiată. Dar măcar s-au făcut comitete și comiții. În anul în care ministerul educației a lansat în dezbatere publică prima strategie privind digitalizarea educației, elevii de liceu învață conform planurilor-cadru aprobate în 2003. Este o propunere care s-a aflat în programul de guvernare Orban I.

2. Depolitizarea, „ocuparea prin concurs a funcțiilor” s-a tradus prin a trimite, conform analizei efectuate de Dela0.ro, 60% din inspectorii școlari în campanie pentru alegerile locale. Aproape un sfert au intrat în campanie și pentru alegerile parlamentare, pentru că profesiunea lor este candidatura. În 2020 premiul de nesimțire față de educația românească îi poate reveni dnei. Deputat, fost Secretar de stat, Luminița Barcari, care și-a luat concediu ca să-și poată lipi afișe în tihnă îj timp ce noi nu știam cum vom începe școala.

3. Transportul gratuit al elevilor – pentru că și președinții CJ au avut de dus o campanie, deci a fost tare greu să se asigure că elevii vor avea cu ce să se întoarcă la școală. Legea există, dar nu o aplică nimeni, iar monitorizarea din partea Guvernului nu există.

4. Accesul echitabil la educație în contextul pandemiei rămâne o altă minciună, când cele 250.000 de tablete promise a ajunge până la începutul anului școlar curent nu au ajuns nici astăzi la toți elevii beneficiari. Oricum, nu ar fi fost suficiente, când chiar Guvernul afirmă, într-un document oficial obținut de Edupedu, faptul că 1 milion de elevi au fost privați de accesul la educație.

5. De școlile pilot, un alt angajament privind reformarea curriculară, pentru care doar expertul în educație Marian Staș se mai luptă, se mai aude ceva pe Berthelot? Liniște mormântală.

6. Promisiunea MEC privind acordarea burselor elevilor în cuantum minim – 100 lei, rămâne o minciună în lipsa fondurilor de la bugetul de stat care să susțină un astfel de prag. M-aș mira ca dl. Cîțu, care opinează că Educația și Sănătatea nu sunt priorități, să se lupte pentru ca elevii să aibă burse minime garantate începând cu ianuarie 2021. Hazard moral până în pânzele… Galbene.

7. Creșterea calității programelor AfterSchool, o altă promisiune neonorată. Aș fi putut înțelege inoportunitatea măsurii în contextul pandemiei, dacă cineva din Ministerul Educației, oricine, îmi poate răspunde de ce în vacanța de vară nu s-a adoptat modelul deja promovat de Salvați Copiii – grădinițele și școlile de vară, în vederea recuperării decalajelor. Nu mai este un secret pentru nimeni: dacă școlile sunt închise, meditațiile merg în continuare. Educația, la fel ca multe altele din țara noastră, continuă să se facă pe sub mână.

8. Tot în programul de guvernare Orban întâiul am regăsit un obiectiv de importanță majoră pentru cercetarea românească: sprijin guvernamental pentru Laserul de la Măgurele, ELI-NP. Sprijinul guvernamental a constat în demiterea (nejustificată) a directorului Nicolae Zamfir.

8 minciuni, să nu le uităm. În fond, un 8 întors arată ca un infinit. La fel ca promisiunile politicienilor față de un domeniu vital, fără de care relansarea economică și prosperitatea rămân doar deziderate: Educația. Am lăsat în urmă un 2020 prăfuit, complex, obositor, provocator și „decât” 1 milion de copii.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Educația lui Pinocchio: bilanțul minciunilor din 2020

  1. marius

    Draga „dezgustata”, atunci cind votezi in virtutea inertiei niste hoti, borfasi, criminali deoarece in conceptia dumitale inseamna „raul cel mai mic” inseamna ca esti partasa cel putin moral daca nu si material la toate tilhariile si crimele facute de cei pe care i-ai votat!!!
    In 89 am stat in fata trupelor de securitate si pentru ca oamenii sa nu mai fie scosi la vot obligatoriu pentru a valida fortat o dictatura sinistra!!!
    Acelasi lucru e valabil si acum, validarea unor borfasi doar dintr-o imbecila „datorie morala” scoasa din cotloanele de propaganda securist-politica inseamna exact votul in scopuri de propaganda!!!
    Democratia reprezentativa este un faliment occidental ce a dus la capusarea omenirii de catre o dictatura formata din corporatii si servicii secrete, trecerea la o democratie participativa nationala este singurul remediu pentru a evita o catastrofa ce poate duce la un al treilea razboi mondial.
    Militati pentru un amendament ca atunci cind lumea nu se prezinta la vot in proportie de peste doua treimi toti cei care au candidat sa nu mai poata face politica niciodata in viata iar partidele care au participat sa fie desfiintate!!!

    Reply
  2. Laur22

    Totushi de ce trebuie sa aleg raul cel mai mic ?

    Adica la algerile de pe vrema comunismului shingta problema era ca nu erau pentru fiecare pozitzie doi activisti de partid in rest totul era OK ?

    Adica de ce „Un cetățean informat, care se presupune că trăiește într-o societate deschisă, așa cum o imagina Karl Popper sau măcar pe aproape, va alege întotdeauna răul cel mai mic, întrucât gândirea critică nu îl va lăsa să se angajeze într-un contract social cu „lideri providențiali” de paie, care promit soluții universale și se autopromovează mesianic drept autorități morale – „ei sunt răi și noi suntem buni”. ”

    Ce te face sa crezi ca sunt obligat sa aleg ce nu-mi doresc .
    Ca nu te-am vazur sa te amblazi la latrataura PNL-ist „cine este geraralul” shi nici la opinia politica pe naza de Muie.

    Oi fi eu cetatzean informat da pana acuma inca n-a ajuns la mine informatzia despre la ce matarie care se studiza in Romania se corecteaza analfabetimul functzional.

    Cat despre sensul scolii in Ro ar fi multe de discuta da pe moment nu e cu cine in mod cert profesorii nu sunt cei mai recomandatzi sa o resolve aceasta problema deoarec se pote observa o depreciere tot mai accentuata a calitattzii scolii in Ro proportzionala cu implicarea profesorilor in stabilirea obiectivelor scolii.

    O fi educatziea necesara pentru „un vot corect, informat” da educatzia e una shi dresura de papagali e alta cu totul shi cu taotul altceva iar pana acum ascola roman apare-se ca isi propune sa exceleze cand isi propune ceva doar in dresura de papagali shi atat.

    Ca sa votez trebuie sa am un motiv.
    Trabuei sa il cred pe respectivul ( in intregime sau macar in parte ) trebuie sa cred ca ceea ce spune shi promite o sa shi faca shi respectiva facere ar fi in interesul meu .

    Daca nu il / ii mai cred ca exista vre-o legatura intre ce spune shi ce face de ce l-ashi mai vota ?
    Ca sa nu mai vorbesc ca daca nu cred ca ceea ce =o sa faca din ceea ce prmite ca o sa faca ar fi sper bine meu.

    Hai sa itzi dau un exemplu classic care se poate transla shi in alte tzari.
    daca nu cred ca trecerea la moneda euro e in interesul economie natzionale (sunt economisti de meserie shi de anvergura care pot sa argumenteze asta ash aca n-o sa-i citez aici ) iar ei totzi in concert imi promit ca o sa treca la euro eu cu cine sa votez ?
    Daca in opinia mea totzi sunt in mod egale de toxici ?
    Daca toate partidelel politice despre care stiu au fost in mod active „curatzate” astafel incat sa nu reprezinte opinia mea tot asa dupa cu daca toat apresa a fost in mod active curatzata astfel incat sa nu mai reflecte punctul meu de vedere de ce sa o cumpar ?

    Dca presarul ori politicianul refuza sa imi reprezinte punctul meu de vedere deorece …. shi aici lista e lunga eu de ce sa fiu obligat sa il sustzin shi sa fiu de acord cu el atunci cand nu sunt de accord cu el.
    De ce sa aleg intre trecerea le Euro a USR shi trecrea la Euro a PSD cand nu vreau sa trec la euro ?
    Doar pentru ca voi totzi cei care avetzi voie sa vorbitzi in media romanesca imi spuntzi totzi in cor ca asha trebuie ?
    Ei uite ca inca nu va cred

    Altminteri intrebarea ramane la ce materie se corecteaza analfabetismul functzional shi cum se face concreta asta, azi, aici, acum ?
    Sau daca preferei la matematica de ce studentul roman in medie nu poate rezolva alte probleme de matematica decat cele tip ?
    Shi ce trebuie schimbat ca sa corectat acesta stare de fapt.
    Ca teoria o stie , a maemorat-o ca un papagal daaaa nu are practica gandirii

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *