Procurorii de la Parchetul Militar au dispus începerea urmăririi penale sub aspectul comiterii infracţiunii contra umanităţii în cazul uciderii disidentului Gheorghe Ursu de către Securitate. Redeschiderea dosarului după 25 de ani de controverse în justiţie reprezintă şi o ocazie pentru condamnarea regimului comunist.
Decizia procurorilor conduși de Tiberiu Nițu vine în urma presiunii civice și a solidarității generate de greva foamei în care s-a aflat, timp de 17 zile în luna noiembrie a anului trecut Andrei Ursu (foto, fiul lui Gheorghe Ursu). Alianța pentru o Românie Curată a susţinut demersul lui Andrei Ursu, iar decizia procurorilor ar putea reprezenta un semnal pentru anchetarea şi altor securişti.
Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii ’80, după ce a trimis scrisori către Europa Liberă şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste.
Ofiţerul de securitate Marin Pîrvulescu este cel care l-a anchetat mai întâi în stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru că acesta din urmă a refuzat să-şi denunţe prietenii (printre care cunoscuţii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosaşu), Securitatea a hotărât “continuarea cercetărilor sub stare de arest”, “urmând ca în cercetări să se clarifice şi natura relaţiilor” cu acei prieteni. Pentru a încerca să evite un caz de persecuţie politică care ar fi fost neprielnic pe plan internaţional regimului Ceauşescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. A fost închis într-o celulă cu doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui.
Timp de două luni (până la 17 noiembrie 1985), ofiţerul de securitate Marin Pîrvulescu l-a anchetat şi torturat pe Gheorghe Ursu în arestul Miliţiei din Calea Rahovei (arest aflat în aceeaşi clădire cu Direcţia de Cercetări Penale a Securităţii). Inginerul Gheorghe Ursu a murit pe 17 noiembrie 1985, în arestul Miliţiei Bucureşti, în urma bătăilor primite de la Marin Pîrvulescu şi de la alţi ofiţeri de securitate.
Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col.(r) Udor Stănică, pe atunci şeful Miliţiei din Capitală, col.(r) Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului, fiecare primind câte 20 de ani de închisoare.
Udor Stănică nu a făcut nicio zi de închisoare, invocând motive medicale, Mihai Creangă a scăpat după zece ani, iar deţinutul de drept comun Marin Clită a ieşit din puşcărie după nouă ani, pentru bună purtare.
La rândul său, Marin Pîrvulescu recunoaşte că l-a anchetat pe Gheorghe Ursu când acesta era liber, însă neagă că l-ar fi torturat.
În 2007, fiul lui Gheorghe Ursu a depus o plângere împotriva lui Marin Pîrvulescu, însă dosarul acestuia a rămas nesoluţionat, fiind plimbat pe la mai multe unităţi de parchet.
