Un nou studiu despre viața studenților români, intitulat Starea Adicțiilor în 2025, realizat de Centrul pentru Studiul Democrației și rețeaua Starea Națiunii Studențești, ar trebui să le dea serios de gândit celor care scriu politici publice. Concluzia e că problemele tinerilor nu mai țin doar de educație, ci de o combinație între stres, sărăcie, lipsa locuințelor și tot mai multe forme de dependență.
În ultimul an, aproape 80% dintre studenți spun că petrec prea mult timp pe ecrane, două treimi mănâncă nesănătos, peste 40% fumează, o treime beau mai mult decât ar trebui, iar unul din cinci a încercat droguri ușoare. Anturajul și stresul apar constant ca motive principale. Ceea ce doare însă e că o treime dintre tineri recunosc că nu au căutat ajutor pentru că nu și-l pot permite, iar doar 15% au ajuns la un specialist.
La fel de grav stau lucrurile la capitolul locuire. Doar 22,8% dintre studenți mai prind un loc în cămin, în scădere față de 37% în 2023. Restul se înghesuie pe o piață a chiriilor care îi stoarce de bani. Pentru o treime, facturile și cheltuielile lunare sunt principala problemă. Un sfert trăiesc la limită, iar 9% nu-și pot acoperi nici nevoile de bază.
Când vine vorba de sănătatea mintală, cifrele arată că 83% spun că stresul și anxietatea le-au crescut, peste 10% au recurs la auto-agresiune, iar 21% au avut gânduri suicidale, dublu față de acum doi ani.
Pe scurt, au impresia că sistemul, statul social i-a lăsat baltă. Și totuși, soluții există, sunt în chiar raportul pe care mulți politicieni probabil nici nu îl vor răsfoi. Tocmai de aceea am zis că ar fi bine să îl preluăm și aici.
1. Faceți o Strategie Națională pentru Combaterea Adicțiilor
Nu doar despre droguri e vorba. E vorba despre alcool, tutun, mâncare procesată, jocuri de noroc, dependența de ecrane și de rețele sociale. Toate se hrănesc din aceiași factori: stres, nesiguranță, lipsă de educație și acces facil. România are nevoie de o abordare unitară care să aducă la aceeași masă educația, sănătatea și tinerii. 63% dintre studenți spun clar că vor politici bazate pe prevenție și tratament, nu pe pedepse. Poate că ar fi cazul ca statul să-i asculte.
2. Reglementați reclamele la pariuri
În cazul pariurilor sportive, reclamele sunt aproape la fel de influente ca anturajul. E greu să vorbești despre prevenție când tinerii sunt bombardați zilnic cu spoturi care normalizează dependența. Țări precum Italia sau Marea Britanie au limitat drastic promovarea acestor practici. Noi, încă, ne facem că nu vedem.
3. Lăsați codul penal în pace și finanțați sănătatea
România continuă să trateze dependențele ca pe o vină, nu ca pe o boală. Avem nevoie de centre de consiliere, nu de pedepse. De programe de reducere a riscurilor, nu de stigmat. Sistemul penitenciar e deja plin, în timp ce sistemul public de consiliere e subfinanțat.
4. Construiți cămine și regândiți locuirea studenților
O treime dintre tineri trăiesc în chirii scumpe și nesigure. Soluția e la îndemână: fonduri europene și chiar parteneriate cu băncile pentru construirea de cămine moderne de către marile și bogatele centre universitare. În paralel, statul poate crea un mecanism prin care chiriile studenților să fie compensate parțial și proprietarii care închiriază legal să primească deduceri fiscale. Nu e rocket science, trebuie doar voință.
5. Investiți în sănătatea mintală, nu doar în vorbe frumoase
Așa cum am precizat și mai sus, 83% dintre studenți declară stres accentuat, 21% au gânduri suicidale. Nu mai e o chestiune de “wellbeing”, ci de supraviețuire. Fiecare universitate ar trebui să aibă centre de consiliere psihologică reale, cu oameni plătiți decent și accesibile oricărui student.
Toate aceste propuneri vin din date, nu din retorică. Au fost colectate de la peste 1.400 de studenți din 23 de centre universitare. Niciun politician serios nu mai poate spune că nu știe ce se întâmplă. Așadar, dragi decidenți, dacă vreți cu adevărat să faceți ceva pentru tinerii din România, începeți de aici: de la prevenție, locuire și sănătate mintală.
