Dosarul confiscarii averii lui Serban Bradisteanu, blocat la Curtea de Apel Bucuresti

Comisia de cercetare a averii lui Serban Bradisteanu a admis sesizarea fostului senator PSD care sustine ca actiunea ANI de verificare a averii sale ar fi tardiva. Cererea lui Bradisteanu se bazeaza pe o modificare a Legii ANI facuta in 2010, dupa decizia Curtii Constitutionale care suspendase practic, activitatea ANI.

Comisia de cercetare a averilor de pe langa Curtea de Apel Bucuresti a admis, pe 11 martie, exceptia de prescriptie in cazul dosarului initiat de Agentia Nationala de Integritate invocata de Serban Bradisteanu. Acesta a sustinut ca L 176/2010, care a modificat L 144/2007, de infiintare a ANI, ar prevede un termen de 3 ani de la terminarea mandatului demnitarului pentru care ANI poate cere verificarea averii. Cum mandatul de senator al lui Serban Bradisteanu s-a terminat la sfarsitul lui 2004, iar actiunea ANI de verificare a averii sale a inceput la sfarsitul lui 2007, ar rezulta ca fostul senator ar avea dreptate. Numai ca lucrurile nu stau chiar asa. L 144/2007 nu prevedea termenul de 3 ani la care s-a referit Serban Bradisteanu. Mai mult, L 176/2010 prevede expres, la articolul 34, ca probele administrate inainte de intrarea in vigoare a legii, se mentin.

In plus, art. 104 al noii legi nu permite Comisiei de cercetare a averii sa se pronunte asupra unor exceptii invocate. Comisia poate doar sa trimita cauza spre solutionare la curtea de apel in raza careia domiciliaza persoana a carei avere este supusa controlului, sau sa claseze cauza cand constata ca provenienta bunurilor este justificata.

Secretarul general al ANI, Horia Georgescu, a declarat pentru Romania Curata.ro ca agentia asteapta motivarea Comisiei si ca, dupa aceea, va face o plangere prealabila impotriva acestei decizii, iar ulterior o va contesta tot la Curtea de Apel, in procedura de contencios administrativ. Daca aceasta contestatie va fi in cele din urma respinsa, dosarul va fi inchis.

Cum a fost declarata neconstitutionala legea ANI si cum a reactionat Comisia Europeana

ANI a cerut instantei, pe 15 septembrie 2008, confiscarea sumei de aproximativ 4 milioane de euro apartinand medicului Serban Bradisteanu, bani ce ar fi fost obtinut in perioada 2000-2004 in care acesta a fost senator PSD.

Dupa verificarea declaratiilor de avere ale lui Bradisteanu, ANI a constatat ” o diferenta vadit nejustificata intre averea dobandita si veniturile realizate in mod legal” de fostul senator PSD.

Procesul a fost suspendat pe 16 iunie 2009, cand aceeasi Curte de Apel Bucuresti a admis exceptia de neconstitutionalitate a Legii ANI, invocata de avocata lui Bradisteanu, Alice Draghici, si a suspendat procesul.

Pe 14 aprilie 2010, CCR a declarat neconstitutionala o mare parte din prevederile Legii nr 144/2007, suspendand practic activitatea ANI, lucru criticat in raportul pe justitie al Comisiei Europene din iulie 2010:

„In aprilie 2010, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale parti importante din legea privind Agentia Nationala de Integritate (ANI). Ca raspuns la aceasta hotarare, Senatul Romaniei a adoptat, la 30 iunie 2010, o noua lege privind ANI. Cu toate acestea, noua lege compromite grav eficacitatea procesului de verificare, de sanctionare si de confiscare a bunurilor nejustificate. Aceasta limiteaza transparenta intereselor financiare si economice ale demnitarilor si ale functionarilor publici si exclude sanctiunile disuasive care protejeaza impotriva coruptiei. Noua lege intrerupe evolutia incurajatoare a ANI si nu este conforma cu angajamentele asumate de Romania la momentul aderarii.“

Evolutiile ulterioare arata cata dreptate avea Comisia Europeana. Procesul in dosarul Bradisteanu a fost reluat de catre Curtea de Apel pe 16 iunie 2010, care pe 28 septembrie 2010 a trimis dosarul la comisia de cercetare a averilor, iar aceasta a decis, cum spuneam, ca sesizarea ANI ar fi tardiva.

Serban Bradisteanu vs. DNA

Trebuie amintit faptul ca Serban Bradisteanu a fost trimis in judecata de DNA in martie 2007, sub acuzatia de primire de mita aproape patru milioane de euro in conturile unei firme offshore pe care o detine in Insulele Virgine, in schimbul achizitionarii de catre sase spitale penitenciare de aparatura medicala pe care acestea nu au putut-o folosi. In decembrie 2009 Bradisteanu a fost achitat, dar DNA a facut apel impotriva acestei decizii, iar in decembrie 2010, dosarul a fost retrimis Tribunalului Bucuresti.

Citeste si despre: DNA, avere, tribunal, ilicit, mita.

Articole cu aceeasi tema:
3 ani si 8 luni, 36 termene, achitare Tribunalul Bucuresti, recurs Curte de Apel. Serban Bradisteanu – Aparatura medicala pentru penitenciare
Procurorii DNA, actiuni in forta in mai multe zone de coruptie
Lupta cu coruptia a inceput. De ce acum?