Călin Dejeu

Distrugerea Defileului Jiului, un barometru al absenței statului de drept în România

Activitatea infracțională din Defileul Jiului se amplifică, ajungând la paroxism! În inima parcului național/sitului Natura 2000, chiar amonte de confluența cu Dumitra, au început lucrările la a doua captare pe cursul Jiului! Captare menită să capteze apa care nu mai este, pentru că la mai puțin de 10 kilometri în amonte, la barajul de la Livezeni, Jiul va fi deja deviat în galeria de aducțiune.

Barajul celor Trei Dezastre

Ridică un nou prag de captare în inima parcului național ca să stoarcă și infimul debit care se adună din afluenți între Livezeni și Dumitra, pe mai puțin de 10 kilometri din cursul Jiului. Acum este clar, pentru toți care vor să vadă, că vorbim de exterminarea rețelei hidrografice a parcului național. Într-un parc național situația ar trebui să fie exact invers, ar trebui ca rețeaua hirografică să fie neatinsă! Parcurile naționale se declară pentru conservarea naturii sălbatice, nu pentru decimarea naturii!

Așa arăta în primăvară zona deja distrusă în amonte de confluența cu Dumitra:

Iar acum dezastrul s-a prelungit spre amonte, cu disturgerea completă, de la un mal la celălalt, a albiei minore.

Sursa foto: M&Co Outdoor

Sursa foto: M&Co Outdoor

Astfel de lucrări, conform Directivei Cadru privind Apa, sunt ilegale chiar și unde nu este nicio arie naturală protejată, ce să mai vorbim de un curs de apă în parc național și sit Natura 2000, mai mult, râul care reprezintă esența celor două arii protejate suprapuse!

Recent Curtea Europeană de Justiție a hotărât că un baraj, chiar cu scară de pești, aflat la 600 de kilometri de situl Natura 2000 este ilegal, afectând situl.

Dacă un baraj la 600 de kilometri de sit este ilegal, cum ar putea pragul de captare din mijlocul sitului Natura 2000 Defileul Jiului să fie legal??

Putem privi distrugerea Defileului Jiului ca un barometru al lipsei statului de drept în România. Despre autoritățile de mediu nu mai are rost să vorbim, Ministerul Mediului recunoaște că este o instituție inutilă.

A găsit pretext să stea și să se uite cum este distrus Defileul Jiului. De fapt două pretexte. Unul este dosarul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, care de fapt este trimis la Gorj și îngropat. Ce convenabil să amintești un dosar care știi că nu are efecte, nu-i așa?

Al doilea pretext îl reprezintă atacarea autorizațiilor de construire în instanță. De când un dosar penal, îngropat sau nu, sau un proces care atacă autorizații de construire, nu acordul de mediu, împiedică Minsterul Mediului să facă ceea ce îl plătim să facă?? De ce nu a făcut nimic în 2015, când i-am trimis scrisoarea deschisă, când lucrările erau sistate de peste 3 ani, barajul de la Livezeni era doar o ruină, hidrocentrala de la Bumbești doar o groapă iar cursurile Dumitrei și Bratcului nu erau încă mutilate?

De ce nu a făcut nimic în 2010, când administrația parcului național a îndrăznit să semnaleze la minister impactul devastator al acestor lucrări?

Cei de la parc au semnalat clar, încă de pe-atunci: ”de-a lungul cursului Jiului, după finalizarea acestor lucrări vom găsi cel mult un pârâu ce în perioadele secetoase ale anului este posibil să dispară complet.”

Dat fiind faptul că este vorba de activitate infracțională, este normal să ne întrebăm în primul rând ce fac parchetele. Prima petiție pentru salvarea Defileului Jiului avea forma unui denunț penal.

Și a fost trimisă încă din 2015 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Nu a fost înregistrată de acesta ci de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, care a trimis-o Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, spre ”competentă soluționare”, înainte de 17.11.2015.

De remarcat că, deși au trecut aproape doi ani, procurorii nici măcar nu au stopat activitatea infracțională, care, încurajată de pasivitatea lor, s-a tot amplificat, ajungând la situația critică, nemaiîntâlnită, de acum. Nimeni din partea denunțătorilor nu a fost măcar contactat, pentru solicitare de informații suplimentare, cum ar fi normal într-o anchetă penală. Ultimul ”semn de viață” l-am primit de la Poliția Orașului Bumbești-Jiu, care nu pare să cunoască infracțiunile din OUG 57/2007 și pasează cazul la Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Gorj (structură al cărei nume nu-l cunoaște).

Adresa este din 24.03.2016. De atunci avem parte de tăcere din partea parchetelor/poliției și mult zgomot sinistru din partea șantierelor ilegale din parcul național. Apropo, în penibilul acord de mediu din 2003 (care și-a pierdut efectele juridice în 2007) una dintre condiții este:

– ”solicitarea acordului de mediu (autorizația de mediu) pentru lucrările de Organizare de Șantier și pentru depozitarea sterilului rezultat de la lucrări, precum și pentru scoaterea din circuitul productiv a terenurilor ocupate definitiv sau temporar;”

Nu cred că nenumăratele organizări de șantier din Defileu au vreun acord de mediu. S-ar fi lăudat sigur Hidroelectrica sau Garda Națională de Mediu. Iar sterilul este folosit inclusiv ca să îngroape de viu un habitat prioritar, după cum se vede in imaginile de la articolul mai vechi:

Campanie de exterminare a Jiului Superior

A doua petiție pentru salvarea Defileului Jiului reclamă inclusiv faptul că:

”Denunțul cu privire la infracțiunile din Defileul Jiului a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București cu nr. 2769/VIII/1/2015 în 17.11.2015. De atunci, nu doar că nu a fost nimeni tras la raspundere, dar activitatea infracțională în curs a continuat și s-a amplificat fără ca procurorii să intervină. În aceste circumstanțe, extrem de grave, solicităm o anchetă a CSM.”

Ea a ajuns, prin intermediul ”Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii a Senatului” și ”Corpului de control al primului ministru” tot la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, care din nou a trimis-o la Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.

Însă procurorii bucureșteni ce să înțelegem, că nici nu au citit petiția? Cum să o trimită la același parchet care timp de aproape doi ani nu a făcut nimic? Cu ce ne încălzește că au adăugat un ”bis” la numărul de înregistrare? Acesta este tot efortul pe care îl merită cel mai spectaculos parc național al nostru, un ”bis”? Și cum ar putea un caz atât de grav să fie de competența unui parchet de pe lângă un tribunal?

Degradarea apelor constituie o amenințare la adresa securității naționale, conform art. 3, lit. m) din Legea 51/1991. Deci toate instituțiile implicate în mușamalizarea infracțiunilor din Defileul Jiului au emis documente conținând informații false de natură a pune în pericol securitatea națională. Aceste fapte se încadrează la art. 404 din Codul Penal, deci sunt de competența parchetelor de pe lângă curțile de apel, nu de competența parchetelor de pe lângă tribunale.

Probabil că trebuie să se schimbe generații până să avem noi stat de drept. Dar salvarea Jiului este o chestiune de săptămâni, maxim luni. După ce va fi deviat și tot ecosistemul va muri, va fi prea târziu. Și este, în Carpații Românești, ultimul. Ultimul râu mare de munte… În curând vom vorbi de râurile de munte carpatine cum vorbim de stepa Bărăganului, cu tarpani și antilope saiga. Și viața nostră devine mai cenușie și mai searbădă, iar majoritatea dintre noi nici nu conștientizează de ce. Fără spectacolul naturii, nu poți să ai ”înalt standard de viață”.

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

13 thoughts on “Distrugerea Defileului Jiului, un barometru al absenței statului de drept în România

  1. Adrian

    “După ce va fi deviat și tot ecosistemul va muri, va fi prea târziu”

    Cred că mulți sunt curioși unde va fi realmente deviat pentru lucrările de anvergură din albie înainte de a fi băgat pe țeavă.

    Argumentele dumneavoastră de mediu atât cele de bun simț cât și legale trebuie susținute în țara aceasta acum cu argumente inginerești.

    Nu cred că ar fi dificil – de vreme ce hârtiile de mediu și legale sunt atât de slabe – să se arate printr-un document al UTCB, de pildă, și hibele inginerești ale proiectului.

    Reply
  2. Bere Georgiana

    Evident ca de aceasta data nu va fi de ajuns activismul diplomat cu petitii si plangeri.
    Va propun sa organizati un protest in saptamanile urmatoare cat inca nu este foarte frig, chiar in locul unde se construiesc hidrocentralele. Eu cu siguranta ma voi alatura.

    Alta solutie nu vad.

    Reply
  3. Ionel Cojocariu

    Ideea unui protest la faţa locului mi se pare bună. Cred că ar fi bună mai ales în varianta unui protest de lungă durată, prin alegerea unei variante de zid uman care să se prelungească pe o perioadă cât mai lungă cu putinţă. În acest fel vom trezi şi conştiinţa Europeană, altfel nu avem şanse cu ticăloşii autohtoni!

    Reply
  4. Razvan Popescu

    Dacă e vorba de o încălcare a legislației UE, există procedura de infringement (acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor) – care poate fi inițiată doar de Comisie sau un alt stat membru. Pentru inițierea unei acțiuni de felul acesta, Comisia se folosește inclusiv de plângerile cetățenilor. Aici procedura și formularul online: https://ec.europa.eu/info/about-european-union/problems-and-complaints/how-make-complaint-eu-level/submit-complaint_en
    Hai sa fie macar un ONG sau o persoana care sa faca plangerea! Vorbim si ne vaicarim prea mult fara sa ACTIONAM, dragi romani!

    Reply
    • Popa Victorita

      in link spune ca dureaza cel putin 1 an inceperea solutionarii plangerii care se face… intr-un an de zile se duce de rapa tot!

      Reply
  5. Moisi Petruta

    Urmarind evenimentele dijn ultimele zile cu cele doua doamne ministru intelegem de ce sunt posibile atat atacul la adresa mediului natural precum si zidul facut de majoritatea parlamentara in jurul celor corupti. Activez pentru protectia mediului prin programe, proiecte si actiuni din 1991, din 1996 coordonand un ONG, dar asaltul distrugator asupra mediului exercitat de catre factorii decizionali si din sectorul afaceri are proportii din ce in ce mai mari. Eu voi prezenta situatia si membrilor din grupa de lucru pe problem privind biodiversitatea din cadrul Biroului European de Mediu (EEB) desi sprijinul lor este destul de redus pentru a fi luat in considerare. Propun sa ne gandim la o actiune concertata si de amploare in anul Centenarului. Sau orice altceva considerati ca ar mai putea influienta starea actuala. Multumesc pentru atentie.

    Reply
  6. Sergiu

    Sa dea Dumnezeu sa aibă iei si cine aproba legile astea toată apele care doresc sa le bage in conducta si sa facă micro centrale in plămâni si in casa . Asa sa dea Dumnezeu sa moara ca Pești aia care ramân fără apa ARDE-IAR DUMNEZEU !!!!!!!

    Reply
  7. Catalin

    De acord cu tot ce ati spus! Sustin asta! DAR! Un mare DAR! Lucrarile au inceput acum mai bine de 10 ani!!! Unde ati fost toti pana acum? Toata lumea este revoltata acum cand mai sunt 10% din lucrari si se termina! Unde ati fost fratilor? Din punctul meu de vedere este prea tarziu si nici nu mi se pare acum logic ca statul sa abandoneze lucrari de sute de mil. de euro, eventual ar trebui gasite solutii sa se mai poata salva ce mai este de salvat… Numai bine!

    Reply
    • Calin Dejeu

      N-are nicio relevanta ”cat de gata” este proiectul. In lumea civilizata si barajele terminate se darama, chiar daca nu au fost construite ilegal:
      http://riverwatch.eu/en/project/dedamming
      Prin 2003 cica a fost un simulacru de dezbatere publica, despre care nu aveam de unde sa stim. Oricum, atunci nici legislatia nu era de partea noastra, nu era transpus nimic din legislatia comunitara. Si, pe vremea lui Nastase, cine chiar a indraznit sa se opuna la crime de mediu chiar s-a trezit cu presiuni oribile de la autoritati. Sa fim seriosi, pe vremea aceea nu puteai sa te opui cu sanse la o crima de asemenea anvergura. In 2015 lucrarile erau sistate de 3 ani si erau la stadiul de 45% (de fapt sub, considerand cat s-a degradat), era momentul perfect ca sa opreasca nebunia. Eu am cerut public sa nu se mai reia lucarile ilegale, dar in van. Nu este logic ca statul roman sa incalce legislatia comunitara. De cand ilegalitatile sunt logice? O astfel de mentalitate ne-a adus aici, la lipsa statului de drept. Jurisprudenta spune clar ca si daca un astfel de proiect este terminat, atata vreme cat afecteaza semnificativ speciile si habitatele din fisa sitului, trebuie eliminat. Cat despre bani, este jalnic sa vorbil de ei, pentru ca natura este nepretuita, distrugerea ei fiind un proces ireversibil. Foarte frumos a punctat Avocatul General (in cazul C-399/14):
      ”Suntem însă de acord cu punctul de vedere al Comisiei potrivit căruia, atunci când se pun în balanță diversele opțiuni, costul economic pe care îl presupun, de exemplu, demolarea podului și despăgubirea inițiatorului proiectului nu are, în principiu, nicio importanță. Deși aceleași „motive cruciale de interes public major” care au fost invocate la evaluarea inițială pot fi încă invocate în măsura în care articolul 6 alineatul (4) din Directiva habitate devine incident, ele nu pot fi consolidate de interesul public evident de a face economii [și, oricum, un asemenea interes ar fi improbabil să fie considerat crucial dacă s‑ar aplica articolul 6 alineatul (4) al doilea paragraf, în cazul unui tip de habitat natural prioritar și/sau al unei specii prioritare]. Adoptarea acestei abordări ar presupune menținerea proiectelor cu efecte nocive asupra mediului pe simplul temei că ar fi prea costisitor să se remedieze faptul că cerințele directivei nu au fost respectate în mod corect.”

      Reply
  8. Tonia

    “Rǎul stopat. Râul eliberat. Hidroelectrica, Jiul te va spulbera.” Ar putea fi niste sloganuri bune de scandat la protest. Trebuie facut protest.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *