Ministrul Dezvoltarii Regionale, Liviu Dragnea, a recunoscut, intr-o declaratie acordata presei, ca pregateste o ordonanta de urgenta care le-ar permite primarilor si presedintilor de consilii judetene sa faca parte din adunarile generale ale actionarilor (AGA) si din consiliile de administratie ale companiilor de interes local. O asemenea problema ii preocupa si pe liderii liberali. In prezent, un asemenea cumul de functii intra la capitolul incompatibilitati si poate atrage inceperea cercetarilor de catre ANI, dar si pierderea functiei de primar sau sef de Consiliu Judetean.
Doua sunt mizele acestei ordonante: pe de o parte, baronii locali vor putea controla in mod direct afaceri de milioane de euro, iar pe de alta parte, cei deja depistati de ANI ca se afla intr-o stare de incompatibilitate spera ca astfel ar putea sa scape de rigorile legii. In prezent, cei cercetati de ANI pentru asemenea incompatibilitate au anuntat ca il vor da in judecata pe seful Agentiei Nationale de Integritate si ca vor face eforturi pentru modificarea legislatiei.
Cine ar putea profita de modificarea legislatiei
Klaus Iohannis (PNL). Primarul Sibiului şi prim-vicepreşedintele PNL a deţinut funcţia de edil şi pe cea de reprezentant al primăriei în cadrul SC APĂ CANAL Sibiu şi SC PIEŢE SA. Aristotel Căncescu (PNL). Preşedinte al CJ Braşov, a fost, concomitent, reprezentant în cadrul companiei S.C. APĂ CANAL Sibiu.
Nicuşor Constantinescu (PSD). Preşedintele CJ Constanţa a fost reprezentant al judeţului în cadrul RAJA Constanţa.
Marian Oprişan. Preşedinte al CJ Vrancea a fost numit, în mai 2010, preşedinte al Consiliului pentru Dezvoltare Regională al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, postură din care coordonează proiecte regionale inclusiv pentru Vrancea.
Mircea Cosma (PSD). Şef al CJ Prahova, este şi preşedinte la trei asociaţii şi agenţii din subordinea Consiliului care se ocupă de problemele survenite la reţelele de apă – canal, la depozitarea şi colectarea deşeurilor şi la acţiuni privind eficienţa energetică.
Dumitru Buzatu (PSD). Şeful CJ Vaslui este preşedinte al APC Vaslui, asociaţie care se ocupă cu alimentarea cu apă şi serviciile de canal din oraşele judeţului, şi preşedinte al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară a judeţului (ADIV), finanţată din banii consiliului.
Cititi si:
– Un lot de alesi locali, depistat de ANI in conflict cu legea. Zece primari au incalcat regimul juridic al incompatibilitatilor
– Vasile Argatu, fostul primar al Comunei Sarata, judetul Bacau, in incompatibilitate
– Sase politicieni acuzati de ANI: Stolojan, Iohannis, Vanghelie, Cancescu, Constantinescu, Florin Popescu
N-a trebuit nici 23 de ani sa treaca din 1989 ca FEUDALIZAREA moderna sa fie legiferata, ea se realizeaza atunci cand CALAII poporului au atins o anumita masa critica…. Acum vedem pe viu cum SOMNUL RATIUNI a nascut MONSTRI sau MUTANTI biologoci. Urmeaza pentru cine mai apuca SCLAVAGISMUL modern…….Daca mai dorim ceva normal pt viitorul neamului romanesc trebuie sa ne trezim cat nu-i prea tarziu.
Profita de legislatia elaborata dupa 1989 toti politicienii penali care intră în politică din două motive: protejarea si promovarea propriilor afaceri. Conştienţi că pârghiile instituţionale şi economice sunt în mâna clasei politice, aceştia aleg un partid politic în speranţa că afacerile le vor fi protejate de imixtiuni nedorite din partea organelor de control împotriva atacurilor altor competitori, dar şi că vor avea, la rândul lor, posibilitatea să atace pe alţi competitori. Garda Financiară, D.N.A., corpuri de control, poliţia, toate astea sunt doar mici buzunăraşe la portofelul lor veşnic plin cu sute de mii de euro. Legitimaţi de vreun proces electoral obscur, uninominal sau pe listă, în care au mobilizat camioane întregi de pachete pentru magraonii de la periferie, politicienii penali se privesc, întotdeauna, pe ei înşişi, ca pe nişte lideri providenţiali. Ei sunt cei care vor veni să ne rezolve problemele, ei sunt nişte veritabili Mesia politici şi administrativi. Ei se consideră frate cu Hercule. Nişte semizei.
Din nefericire, aceşti Hercule puşcăriabili îşi arogă însuşiri supraomeneşti. Şi, chiar dacă nu ar fi ele supraomeneşti, sunt dincolo de posibilităţile omului de rând. Dincolo de orice suspiciune sau atingere a legii. Pe ei Fiscul nu-i atinge, Poliţia se ruşinează în prezenţa lor, Justiţia e un obiect de sex televizat, iar opinia publică e doar un prilej de veşnică miştocăreală. În schimb, fără ei, primăria nu va mai funcţiona, consiliul local (sau judeţean) nu va mai avea buget, fără ei partidul va pierde alegerile. Ei sunt obiectul de adulaţie al babelor din cartier cărora le trimit lunar pachete alimentar-electorale şi al suburbiei noroioase pe care-o încântă de două ori pe an cu vreun concert de manele cu sâni dezgoliţi, bere şi mici. Din fonduri publice, evident.
Fără niciun scrupul în protejarea propriilor interese, politicienii penali învaţă încă de la început cum să zâmbească în timp ce se înjunghie unul pe altul într-o veselie.
Proveniţi din mediul talciocurilor şi al bişniţarilor de blugi arăbeşti, politicienii penali ar fi rămas pe veci nişte „valutişti” de cartier sau nişte fufe uscate înainte de vreme, pe la vreun coafor de duzină, dacă n-ar fi mirosit, magistral, direcţia politicii post-decembriste. Spirit gregar şi, adeseori, aventurier, ei caută în mod frecvent o recunoaştere publică pe care altfel nu ar putea-o obţine. Sunt, în acelaşi timp, şi detestaţi şi simpatizaţi. Ei nu sunt oile negre ale politicii, ei sunt însăşi chintesenţa politicii dâmboviţene.
De obicei, parveniţi puri ai economiei de piaţă, politicienii penali îşi fac loc cu coatele la toate manifestările publice, etalând prostul-gust alături de bogăţie şi zgomotul alături de inepţie. Au micile lor trupe de susţinători plătiţi care, pe de o parte, îşi strigă propriile refulări, dar, pe