Primele rezultate la sesiunea de bacalaureat august 2012 indică
o rată de promovare in jurul procentului de 24% la nivel naţional, în
majoritatea judeţelor înregistrându-se o rată mai mare decât în sesiunea
similară a BAC 2011,
când aproximativ 19% dintre cei care au susţinut examenul l-au şi promovat. Oficialii
Ministerului Educatiei si Cercetarii vorbesc deja despre introducerea, pentru
anul viitor, a două tipuri de examen: un bacalaureatnaţional care nu va fi diferit de cel de anul acesta, şi un bacalaureat profesional, pe care îl pot susţine elevii
care nu vor să meargă la facultate. Este insa aceasta solutia potrivita?
“Rămâne bacalaureatul acesta naţional pe care îl avem şi care este
diferenţiat în funcţie de profil pentru că elevii îşi aleg disciplinele în
funcţie de profil. Dar în plus, elevii care doresc pot alege să dea
bacalaureatul profesional. Ei trebuie să ştie că dacă aleg să dea bac-ul
profesional vor avea acces la piaţa muncii, dar nu vor putea să urmeze
cursurile unei facultăţi”, a explicat jurnalistilor ministrul Ecaterina
Andronescu.
Probele de competenţe la bacalaureatul profesional vor fi identice cu cele
de la bacalaureatul naţional, dar la acestea vor fi adăugate un proiect şi o
probă practică, precum şi un examen scris la educaţie antreprenorială. Dacă
aleg să susţină bacalaureatul profesional, absolvenţii nu vor avea acces la
nicio universitate. Insa “dacă ei vor dori să-şi continue studiile, atunci
nu-i împiedică nimeni ca anul următor să susţină probele de completare ale
examenului naţional şi, în acest fel, îşi vor putea continua studiile”, a
declarat Andronescu.
Solutia ministerului ar fi deci, pe scurt, transformarea certificatului de
competente intr-o forma de bacalaureat care sa-i ajute pe cei care nu doresc
decat o diploma, nu si continuarea studiilor superioare. Pot fi aplicate insa
si alte solutii
Coordonatorul lotului olimpici de
matematică este de acord cu testarea la fel ca în SUA
Profesorul Radu
Gologan, coordonator al lotului olimpic national de matematica, le-a spus
recent jurnalistilor ca o reformare a sistemului trebuie să înceapă încă de la
gimnaziu, unde “evaluarea sa fie facuta dupa sistemul implementat in Statele
Unite al acelor teste nationale date aleator, printr-o baza mare de date, pe
calculator, individualizat, care sa faca evaluarea pe tot campul copilului de
cunostinte”.
„Evaluarea să se facă doar prin quiz-uri date
aleator, personalizat, la niș te centre naț ionale, în judete. Copilul se înscrie,
primeș te o
programare, se duce primeș te o cartelă care conț ine punctajul
pe care l-a realizat ș i cu care se duce frumos în viaț ă: Uite asta sunt eu”, a explicat Radu Gologan. Acelaș i sistem se
poate aplica ș i la
Bacalaureat.
Ce este si ce
nu este SAT-ul?
SAT-ul despre care vorbeste dl.
profesor Gologan este un test standarziat utilizat in evaluarea
aplicatiilor pentru studiile de licenta la universitatile din SUA. In urma
sustinerii acestui test, elevii sau abosolventii de liceu pot obtine un scor
intre 900-2400.
Nu este
un test echivalent cu BAC-ul sau alte examene care se sustin in alte tari la
finalul liceului. Exista alte teste de acest gen chiar si SUA, teste de care
depind finalizarea studiilor respective. (Astfel, e exemplu, un elev poate
sustine (si obtine un scor foarte bun la) SAT, insa nu va putea obtine diploma
de finalizare a liceului daca nu indeplineste si alte criterii impuse de liceul
sau. Este valabil si invers: daca sustine examenele de finalizare a liceului
dar nu sustine SAT-ul, poate obtine diploma de promovare a liceului, insa nu va
putea fi admis la universitatile care cer SAT).
Nu se
sustine (neaparat) dupa finalizarea liceului, ci poate fi sustinul in cursul
sau dupa finalizarea liceului, si in general nu se sustine o singura data. Este
elegerea fiecarui elev in parte cand si de cate ori doreste sa sustina acest
test. Il poate repeta pana cand este multumit de scorul obtinut.
In
general, nu este un examen care evalueaza cunostintele predate
in cursurile din cadrul liceului (ex: matematica, istorie, muzica, etc), cu
numai anumite abilitati specifice. * (exista si SATul specializate pe materie,
care sunt mai rar folosite).
Nu este
singurul test standardizat din SUA, mai exista si altele precum ACT (principala
alternativa la SAT) si TOEFL (pentru
studenti a caror prima limba nu este engleza). Aceasta lista nu este
exhaustiva, iar testele se pot fi uneori complementare (ex: SAT + TOEFL).
Cand si de ce
s-a introdus acest test in SUA?
Aceasta modalitate de testare a
fost initiat in urma cu mai mult de 80 de ani de catre College Entrance
Examination Board , fiind primul test standardizat de
admitere la universitate de unde si denumirea de Standardized Admission Test
(SAT).
SAT-ul a fost considerat necesar
pentru ca, desi notele obtinute de elevii de liceu in timpul liceului sunt un indicator important al performantei
elevilor care aplica la universitate, exista o variatie mare intre nivelul si
criteriile de evaluare ale fiecarui liceu in parte. Acest lucru este cu atat
mai evident in SUA, fiind un stat federal in care puterea de a reglementa
sistemul educational se imparte intre statul federal si statele membre. Existand
un grad mai mare de descentralizare, exista variatii destul de semnificative la
nivel local.
Ce cuprinde
acest test?
Astazi, testul SATul evalueaza trei tipuri de abilitati, care nu se bazeaza pe
memorat si care se presupune ca elevii le-au dezvoltat in timpul anilor de
liceu, si de care au nevoie la facultate. Acestea sunt: 1. lectura critica, 2.
rationament matematic, si – incepand din 2005 – 3. redactarea unui text.
Cand si unde se sustine?
Acest test se sustine in
octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie, martie, mai si iunie, ale fiecarui
an, in urma inscrierii prealabile (individuale), a fiecarui student. Testul se
sustine in anumite centre de evaluare, care nu sunt localizate in liceul in
care isi urmeaza cursurile elevului inscris.
Cati studenti
sustin acest test si la ce foloseste?
In fiecare an, mai mult de două
milioane de studenti se inscriu pentru SAT. Aproape toate universitatile din
SUA utilizează testul ca un standard comun si obiectiv in evaluarea
aplicantilor. (Desigur scorul obtinut in acest test nu este singurul criteriu
in evaluare, aplicatia fiind una relativ complexa.)
De ce
propunem o astfel de schimbare a examenului de maturitate?
Cel mai simplu răspuns referitor la
motivatia acestei propuneri îl găsim doar uitându-ne la rezultatele din acest
an de la Bac-ul Olimpicilor. Pe lângă faptul că au fost mai mul ț i olimpici decât î ș i închipuiau autorită ț ile vreodată, ace ș tia au ș i picat
pe capete. Un procent de 32,7% promovabilitate este mai mult decât ru ș inos pentru olimpici.
Rezultatele primei
sesiuni se înscriu în trendul de anul trecut când, în sesiunea din iunie-iulie,
România a avut cea mai scăzută rată din istoria educa ț iei: 44.47%,
înainte de soluționarea contestațiilor. Procentele de promovabilitate
de la Bac au oscilat între minimum 24,82% la Caraș-Severin și maximum 65,03 % la Suceava.
Problema a fost întoarsă pe toate
fețele: elevii nu învață, profesorii nu predau, școala e de vină, există prea multă distracție și prea puțină învățătură. Însă problema este mult
mai serioasă.
In opinia dumneavoastra care este soluția? Bacalaureatul
profesional (un fel de bac simplificat) unde competentele, inclusiv la romana si
matematica vor fi testate oral, elevii depunand in plus un proiect
şi o probă practică, precum şi un examen scris la educaţie antreprenorială? Sau să schimbăm modul de învățare și de predare, dar și programa școlară, astfel încât toată lumea să înțeleagă despre ce este vorba și la ce folosește un examen de maturitate?
Spuneti ARC ce parere
aveti despre desființarea Bacalaureatului în
forma lui actuală și înlocuirea lui cu
teste personalizate/individualizate pentru evaluarea tuturor cunoștințelor acumulate de
liceeni. In
urma unui astfel de examen de maturitate, cum credeti ca ar arăta rezultatele de la Bac?
Trebuie sa renuntam la evaluarea capacitatii de memorare si sa punctam abilitatile elevului de a opera cu informatia!
Ne place sa ne complicam inutil. Prin definitie bacalaureatul este examenul care da dreptul absolventului de liceu sa se inscrie la o forma de invatamant superior. Asa trebuie sa ramana. Cine nu promoveaza bacalaureatul, sa primeasca un certificat de absolvire cu notele la toate materiile, din fiecare an de studiu. Rezultatele la bacalaureat se vor imbunatati, cand elevii vor fi nevoiti sa invete in fiecare zi. In caz contrar sa nu promoveze anul scolar. Asa era in invatamantul romanesc inaintea reformei din 1948.
Cred ca problema are drept cauza invatamantul liceal obligatoriu. Atunci cand copiii intra in liceu cu note sub 5 la examenul de capacitate (pentru ca nu-i asa, sunt licee cu locuri libere), nu ne putem astepta ca acesti copii sa recupereze in liceu deficientele din gimnaziu. Solutia ar fi sa intre la liceu numai cu medii peste 5, iar ceilalti la scoala profesionala 2-3 ani si gata. Atunci Bacalaureatul ar fi Bacalaureat nu ar trebui inventate bacalaurate mai mici – zis “profesionale” care nu au aceeasi utilitate, doar de dragul de a escamota esecul invatamantului liceal obligatoriu. Nu trebuie sa urmeze toata lumea liceul, cu atat mai putin facultatea, chiar daca mai dispar din posturile didactice.
Sunt cazuri cand elevul recupereaza deficientele din gimnaziu .Deficientele celor care predau sunt profesori dar nu si pedagogi destui de buni . Iar cei care intra cu 5 la liceu ar trebui sa pice normal in primul trimestru de liceu
Problema nu este cum îi evaluăm pe elevi ca să treacă toți.
Problema este cum facem carte în școală astfel incat ei sa fie capabili sa treaca, indiferent de exigenta evaluarii.
Solutiile stau in:
1. pregatirea pedagogica a profesorilor care e sublima dar … (ca la Caragiale); școala nu este despre fizică și matematică; este despre transmiterea de valori și informații, despre comunicare și relații interumane
2. reducerea inegalităților sociale strigătoare la cer; este greu să iubească copiii cartea atunci când nu au văzut niciuna vreodată în propria lor casă; este greu să știe când nici profesorul nu știe…
3. răsturnarea valorilor actuale, în speranța că negând negația…
etc…
În orice caz, trebuie să încetăm a căuta soluții la false probleme!!!
As vrea sa vad si eu o analiza pe baza datelor de la BAC. Un profil de elev care a picat BAC-ul vs. unul admis, etc. Cum a luat Ministrul decizia ? Pe baza a ce ? ce problema vrea ea sa rezolve ? ce obiectiv vrea sa atinga ?
Examenul de bacalaureat trebuie sa ramana complex si corect pentru a reprezenta un adevarat test pentru liceenii care doresc sa urmeze cursurile unei facultati serioase. In felul acesta, calitatea invatamantului superior romanesc va creste exponential, in primul rand datorita faptului ca vor dispare facultatile necompetitive, in realitate fabrici de diplome fara valoare infiintate de impostori cu simplul scop de a se imbogati pe seama dorintei majoritatii romanilor de a fi student.
NU ESTE NEVOIE NICAIERI DE NAIVI NECALIFICATI / SOMERI CU DIPLOMA !