De la idealul Norvegian la nevoile Românești. Care este părerea voastră despre democrația la firul ierbii?

Ați avut ocazia, zilele trecute, să vedeți ce a spus prof. dr. Harald Koht despre buna guvernare în Norvegia, așa cum este ea văzută de la firul ierbii (http://www.romaniacurata.ro/societatea-civila-de-cartier-studiu-de-caz-norvegia/). Dacă acolo organizațiile de cartier există încă din anul 1870 și au cunoscut o dezvoltare majoră în ultimii 30 de ani, în România de-abia se încheagă primele grupuri civice cu rol similar. Vă prezentăm în continuare povestea participanților la conferință – ce preocupări au, pe ce teme au insistat și unde au apărut divergențe de opinie, dar și cum le-a răspuns expertul norvegian la preocupările lor.

Interacțiunea s-a concentrat în jurul a trei teme: calitățile care trebuie împărtășite într-o echipă ce dorește să influențeze o decizie publică, calitățile necesare în interacțiunea dintre grupul de cetățeni interesați și reprezentanții autorităților și nu în ultimul rând locul ideal pentru purtarea discuțiilor pe marginea subiectelor vizate.

Cum să interacționăm și susținem când există interese comune

O temă intens dezbătută a fost aceea a încrederii între cetățeni și între grupurile de cetățeni și decidenți. Reprezentantul asociației GoFar, venit tocmai din Craiova, a atras atenția că în cazul respectivului oraș încrederea și solidaritatea între oameni s-a creat prin modificări ce țin de arhitectura orașului și mai puțin de implicare civică. Mai exact, dat fiind că în perioada comunistă nu exista un loc de întâlnire unde oamenii să intre în vorbă unii cu alții, aceștia nici nu se uneau, până de curând, în jurul unor cauze civice. Din momentul în care a apărut un astfel de loc, solidaritatea a crescut și a crescut și încrederea oamenilor unii în alții și în ei înșiși, văzând că nu sunt singurii care observă anumite probleme, unele din ele ținând de administrația publică și de mediul politic, fapt ce le-a dat curaj să se implice și prin acțiuni civice.

Dacă speranța în posibilitatea de construire a încrederii între cetățeni era mare în rândul participanților, mult mai multă reticență s-a manifestat atunci când a fost vorba de relația dintre cetățeni și decidenți. „Cum să faci o agora în sectorul 4 când primarul a dat un parc pentru construcție unei persoane private? Cum se poate crea o legătură cu municipalitatea când primarul este inamicul numărul 1?!” s-a întrebat retoric unul dintre participanți. Profesorul Harald Koht a atras atenția că e posibil ca problema să fie și forma de organizare și cât de mult consideră aleșii că cetățenii activi civic își reprezintă cartierul și au influență asupra vecinilor. În Norvegia asociațiile de cartier trebuie să arate că au membri, iar acești membri trebuie să plătească inclusiv o cotizație. Astfel, chiar dacă nu e obligatoriu ca toți oamenii din cartier să facă parte din asociație, se asigură un nivel crescut de reprezentativitate, recunoscut și de autorități.

Locurile de întâlnire au generat și ele dezbatere. Principalele discuții în contradictoriu au fost legate de neutralitate – ar trebui ca întâlnirile să aibă loc în stradă, la sediul asociațiilor sau grupurilor civice, în spațiile municipalității sau în locuri neutre, precum spațiile universitare? Părerile au fost împărțite, însă foarte puțini au considerat că spațiile municipalității sunt cel mai potrivit loc, expresie, poate, și a lipsei de încredere a cetățenilor în autorități. O altă dispută a fost legată de folosirea mijloacelor online. Deși unii participanți au lăudat posibilitățile născute de acest canal de comunicare, alții au atras atenția că foarte mulți cetățeni nu au acces la internet și vor fi scăpați din vedere în consultări și în decizii. În final, toată lumea a fost de acord că mediul online nu poate fi canal unic de comunicare. Expertul norvegian a amintit și că, în cazul asociațiilor de cartier din țara sa, foarte puține au folosit acest canal de comunicare.

Cum să convingem autoritățile locale să facă ce trebuie

Reprezentanții grupurilor civice active în rezolvarea unor probleme diferite din București au descris celorlalți participanți modul în care ei se implică deja la nivel local. Fie că au venit ca simpli cetățeni din diferite sectoare, fie au reprezentat grupuri civice precum „Salvați Parcul Tineretului” ori ”Inițiativa Favorit”, aceștia au povestit modul în care luptă cu autoritățile pentru un oraș pe placul comunității locale. Au povestit și cum sunt ajutați de Centrul de Resurse pentru Participare Publică, organizație care îi sfătuiește atunci când scriu petiții, își pregătesc intervențiile în ședințele consiliului local sau emit scrisori deschise adresate autorităților. Aceștia au insistat asupra faptului că România este la început cu activismul civic la nivel local, în special în cartiere, acest lucru datorându-se și faptul că uneori „cartierele” (sectoarele în București) pot avea până la 300.000 de locuitori.

La întâlnire au participat și reprezentanți ai Confederației Naționale Sindicale „Cartel Alfa”, Asociației Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPCPPSR), lideri ai asociațiilor studențești (LSRS, ASCIG, ASPSE), de elevi (AEC) însoțiți de colegi studenți, membri ai diferitelor organizații civice, precum SAR, Pro.Do.Mo, CJI, mișcarea civică „Uniți Salvăm”, Asociatia Ivan Patzaichin – Mila 23, Fundația Gheorghe Ursu, Uniunea Arhitecților – Observatorul Urban București, jurnaliști și un avocat, dar și un membru al Consiliului General al Municipiului București, unicul reprezentant al autorităților locale din București care au fost invitate și care a avut curaj să se alăture cetățenilor. Mulți dintre ei au făcut schimb de contacte cu expertul norvegian și vor continua să apeleze la expertiza acestuia pentru a își dezvolta propria capacitate de a produce schimbări relevante în comunitățile proprii.

GALERIE FOTO

Alianța pentru o Românie Curată (ARC) mulțumește Academiei de Studii Economice pentru că a permis susținerea seminarului într-una din generoasele săli ale acestei instituții de învățământ superior.

Cu timpul și cu tenacitate, sunt posibile și progrese remarcabile

Harald Koht, expert în bună guvernare, profesor universitar de științe politice și administrație publică al Universității Oslo și Akershus de Științe Aplicate și fost președinte al Federației Organizațiilor de Cartier din Norvegia a încheiat într-o notă pozitivă, spunând că mișcarea asociațiilor de cartier a crescut foarte mult în Norvegia în ultimii 10 – 15 ani, fiind un semn că se pot face progrese remarcabile atunci când există interes din partea cetățenilor.

Avem deci exemplul de mai sus al Norvegiei și rezultatul interacțiunii cu societatea noastră civilă. În România, așa numitele grupuri de cartier, micile grupuri locale de acțiune, sunt abia la începutul activității, dar încep totuși să se dezvolte și au mici, însă importante victorii, pe care le obțin reușind să coalizeze cetățenii pentru un scop civic de interes local. Vă invităm sa povestiți mai jos, la secțiunea comentarii, exemple de reușite locale. Spuneți-ne care este părerea voastră despre importanța acțiunii civice orientată către rezolvarea unor probleme punctuale ce țin de respectarea drepturilor elementare ale cetățenilor.