Pe langa contractul de vanzare-cumparare, contractul de concesiune, contractul de privatizare scl, a aparut, recent, si un nou tip: contractul Timosenko. Adica, unul pe o durata de 7 ani (cu executare in detentie) si cu daune de 200 milioane dolari pentru stat.
Pe la noi, s-ar putea ca acest tip de contract sa genereze anume insomnii printre decidentii de azi sau de ieri. Am zis “s-ar putea” pentu ca ipoteza e valabila numai in cazul in care si pe la noi s-ar fi incheiat niste contracte paguboase pentru stat pe acelasi calapod cu contractul Timosenko. Ceea ce, dupa cum vedem –si simtim-, e foate putin probabil.
Am vazut ca, deja, multe dintre televiziunile noaste comenteaza cu ingrijorare si cu vizibile frisoane teribila grosolanie la care a fost supusa recent autoarea contractului Timosenko. Adica, de ce sa nu mai aiba dreptul sa dea de-a azvarlita cu banii statului decidentul pus acolo tocmai ca sa faca exact ce vrea el? Pai, asta se cheama act de decizie polititca si nimeni nu poate fi condamnat pentru asta. Numai in dictatura se intampla asa ceva.
Aha… Deci, asa e in dictatura… Aia care incheie contracte de baga statul in gard sunt pedepsiti cu inchisoare si pusi sa plateasca despagubiri…Uau, oribil. Brrr. Cat primitivism. Stalinism. Bine ca la noi nu se intampla (si nici nu sunt sanse, in urmatorii 100 de ani) asemenea abuzuri impotriva sarmanilor decidenti.
Noi ii respectam si ii iubim (in felul nostru) pe decidenti. Petrol, gaze, autostrazi, energie. Toate grijile astea apasa pe capul lor. Si, dupa ce ca se zbat si ei – cum pot – sa rezolve toate aceste probleme, sa incheie si ei niste contracte bune, iata ca se creeaza un precedent deosebit de periculos: o tara vecina se indeparteaza de spiritul european (cica, asa zic chiar europenii in persoana) si incepe sa-i condamne pe cei care au incheiat contracte paguboase pentru stat, pe motiv ca au abuzat de putere.
In momentul de fata, din reactiile europene citate in mass-media nu e clar daca e neeuropeana condamnarea Iuliei Timosenko (ea fiind, probabil, un simbol al europenismului) sau viteza cu care a fost condamnata (in circa 3 luni, pentru o cauza complexa, zic unii, dar care se refera la incheierea unui singur contract, prin ianuarie 2009).
Cert e ca aceste reactii ne amintesc de povestea “cu basca, fara basca”: ori ai basca, ori n-ai basca, tot nu e bine.
La noi, nu e bine pentru ca procesele dureaza prea mult si se soldeaza cu achitarea “coruptilor”. Adica, pentru ca n-avem basca.
La ucraineni, nu e bine pentru ca procesele dureaza prea putin si se soldeaza cu condamnarea “coruptilor”. Adica, pentru ca au basca.
Atunci, ca sa multumim spiritul european, iata ce propun: sa fie judecati la noi coruptii lor si sa fie judecati la ei coruptii nostri. Asa, vom avea si nu vom avea, in acelasi timp, basca. Macar, atunci, o fi bine?
Cum va rabda inima sa bagati in puscarie o femeie asa frumoasa? Pe Udrea ati baga-o?
Bine-i face!sic!daca a uitat sa secretizeze contractul.Eiiii..ai nostri sunt mai “dastepti”.