Cristian Ghingheș

Cum apare România în raportul european privind situația statului de drept din 2024

Comisia Europeană a publicat astăzi Raportul anual privind statul de drept pe anul 2024 în care examinează în mod sistematic și obiectiv evoluțiile statului de drept în toate statele membre. Aflat la cea de-a cincea ediție, raportul vizează patru piloni: sistemele naționale de justiție, cadrul anticorupție, libertatea și pluralismul mass-media și alte sisteme de control și echilibru instituțional.

Astăzi am analizat raportul general în care este examinată situația la nivelul întregii Uniunii Europene și România este menționată în mai multe arii și probleme relevante pentru statul de drept.

Aspecte pozitive:

  • Eforturi de îmbunătățire a calității și eficienței justiției:
    Un sistem de justiție eficient are nevoie de resurse adecvate, inclusiv de investițiile necesare în infrastructură, și de personal bine calificat, instruit și plătit corespunzător. Un număr de state membre au recunoscut acest lucru prin alocarea de resurse suplimentare pentru a consolida sistemele de justiție, inclusiv prin planurile lor naționale de redresare și reziliență. În România, Înalta Curte de Casație și Justiție a luat măsuri pentru abordarea inegalităților salariale din justiție.
  • Au fost puse în aplicare noi inițiative de digitalizare în Spania, Croația, Italia, Irlanda, Franța, Țările de Jos, Malta și România.
  • Înlăturarea obstacolelor în calea anchetelor penale și a urmăririi penale și îmbunătățirea istoricului în materie de corupție la nivel înalt:
    Unele state membre continuă să-și consolideze istoricul de investigare, urmărire penală și sancționare a corupției, inclusiv în cazuri la nivel înalt. Austria, Letonia și România au continuat investigarea eficientă a corupției la nivel înalt.
  • Avocații poporului, instituțiile naționale pentru drepturile omului, organisme de egalitate și alte autorități independente:
    S-au înregistrat unele progrese în obținerea acreditării pentru Ombudsman și INDH în România.

Aspecte negative:

  • Eforturi de îmbunătățire a calității și eficienței justiției:
    Cipru, Portugalia și România întâmpină dificultăți de recrutare în diferite domenii ale sistemului judiciar.
  • Accesul la justiție și rolul avocaților în sistemul de justiție:
    Un sistem de justiție eficient necesită ca avocații să fie liberi să își desfășoare activitățile de consiliere și reprezentare a clienților. Au fost exprimate provocări la adresa privilegiului juridic profesional din partea mediilor profesionale din Belgia și respectarea drepturilor și privilegiilor recunoscute legal în România.
  • Înlăturarea obstacolelor în calea anchetelor penale și a urmăririi penale și îmbunătățirea istoricului în materie de corupție la nivel înalt:
    În România, un răspuns legislativ întârziat cu privire la aspectele referitoare la termenul de prescripție a continuat să aibă ca rezultat închiderea multor cazuri de corupție și anularea condamnărilor.
  • Asigurarea unui lobby transparent și reglementarea “ușilor rotative”:
    În România, încă lipsesc regulile de lobby pentru membrii Parlamentului, în timp ce au existat unele evoluții în ceea ce privește aplicarea regulilor de lobby pentru membrii Guvernului.
  • Protejarea presei de presiunea politică și influența nejustificată:
    Preocupările exprimate anterior cu privire la guvernanța independentă și independența editorială a mass-mediei publice nu au fost încă abordate în România, Malta și Ungaria.
  • Incluziunea, calitatea și transparența procesului de elaborare a legii:
    În România, sunt încă necesare eforturi pentru a asigura consultări publice eficiente, deoarece deficiențele persistă.
  • Punerea în aplicare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului și instanțele naționale:
    România rămâne sub supraveghere sporită din partea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei pentru o problemă structurală de lungă durată de neimplementare sau implementare întârziată a hotărârilor judecătorești interne definitive pronunțate împotriva statului.

În următoarea perioadă vom analiza raportul de țară în care sunt analizate evoluțiile semnificative înregistrate de România, dar și stadiul implementării recomandărilor de anul trecut și recomandările specifice pentru viitor. Raportul punctual pentru România este disponibil aici și vă invităm să îl citiți.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Cum apare România în raportul european privind situația statului de drept din 2024

  1. CoDrin

    Am citit azi raportul pt Romania si sunt acolo niste proiectii neadevarate (ca sa nu le spun miniciuni). Cine a transmis datele, cine a monitorizat pe Romania si ce aprecieri institutionale a transmis guvernul nostru? Ar fi interesant de întrebat.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *