Cum a fost spălat ”mălaiul electoral” al Olguței Vasilescu, de către AEP

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) consideră că distribuirea, în campania electorală, a unor pachete alimentare către 17.000 de craioveni, în cadrul unui program social derulat de Primăria Craiova cu fonduri din bugetul local (265.000 euro fără TVA) și asumat imediat prin machete publicitare de primarul-candidat Lia Olguța Vasilescu și Alianța PSD+UNPR, este legală. AEP consideră că nu este vorba de propagandă electorală, deși machetele care evidențiază pachetele alimentare îndeamnă explicit craiovenii să voteze un anumit candidat și o anumită listă de candidați. Important: operațiunea de distribuire a alimentelor și publicarea machetelor publicitare s-au derulat nu simultam ci succesiv, dar în cadrul campaniei electorale.

I. Cum s-a ajuns ca pachetele sociale de Paște să fie distribuite în campania electorală

Primăria Craiova a achiziționat în acest an alimente de peste 265.000 de euro fără TVA, pe care le-a distribuit către 17.000 de cetățeni cu venituri reduse, în cadrul unui program social derulat începând cu 2014. Procedura de achiziție a alimentelor a durat în 2016 cu 20 de zile mai mult față de anii 2014-2015. Din această cauză, cea mai mare parte a pachetelor sociale a fost distribuită în perioada 6-13 mai, adică în prima săptămână de campanie electorală. Potrivit HCL nr. 786/2013, pachetele sociale se acordă cu ocazia sărbătorilor religioase creștine: Paște, Sf. Maria, Crăciun. Ele conțin 2 l ulei, 2 kg de zahăr, 2 kg de făină, 1 kg de orez și 1 kg de mălai.

Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, candidează pe 5 iunie pentru un nou mandat în fruntea orașului, iar programul social este o inițiativă pe care și-a asumat-o în mesajele publice de până acum. În acest context, am analizat cu atenție împrejurările care au făcut ca distribuirea alimentelor să coincidă cu prima săptămână de campanie electorală. Anii trecuți, plasele în care se distribuiau alimentele erau inscripționate „Primăria Craiova și Consiliul Local – Programul social al Primarului LIA OLGUȚA VASILESCU”. În 2016, inscripția s-a transformat în „Primăria Craiova și Consiliul Local – Program social”.

După ce presa locală a semnalat că programul social derulat din bugetul public al Craiovei s-a lungit către campanie, primăria a reacționat cu un comunicat. Fără antet și semnătură, textul emis de pe adresa de e-mail de pe care primăria trimite comunicatele de presă încearcă să explice coincidența. În acest an, au participat mai multe firme la licitație, documentația a fost mai stufoasă, au fost cerute mai multe clarificări, documente, iar licitația s-a derulat prin mijloace electronice.

Documentele din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) contrazic însă explicațiile pseudo-oficiale. În 2016, au participat șase firme, la fel ca în 2014. Documentele firmelor au fost deschise pe 16 martie, iar evaluarea ofertelor în SEAP s-a făcut pe 5 aprilie (nu există în SEAP notificări privind decalarea termenelor de evaluare). În aceste condiții, contractul de achiziție a fost încheiat abia 21 de zile mai târziu, pe 26 aprilie. Evident, distribuirea pachetelor a fost decalată pentru perioada 3-13 mai. Câteva zile mai târziu, primarul în funcție al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu (LOV), candidatul PSD+UNPR pentru un nou mandat în fruntea orașului, a revendicat în mesajele publice pachetele alimentare. În presa locală, LOV se laudă cu măsurile luate în mandatul său, printre care și „Proiecte și măsuri cu impact social”: „Am acordat, de 3 ori pe an, pachete cu alimente pentru 17.000 de persoane aflate în situații de risc social (fonduri proprii)” (foto1).

În acest context, nu este suficient de clar dacă „fondurile proprii” sunt de la partid (PSD+UNPR) sau din bugetul Craiovei. Foarte interesant și important de observat este că, pe contul personal de Facebook al primarului, dispare precizarea „fonduri proprii” (foto2).

În machetele electorale care evidențiază pachetele alimentare oferite craiovenilor, LOV îndeamnă alegătorii să voteze și lista de candidați a unei alianțe politice. „Din acest motiv, vă rog, dacă doriți să continuăm împreună și în următorii 4 ani, să acordați votul dumneavoastră și listei de consilieri a alianței electorale PSD+UNPR!”, este îndemnul deasupra căruia tronează fotografia primarului-candidat.

Numărul beneficiarilor de pachete (17.000) este important, având în vedere că în 2012 actualul primar a câștigat alegerile susținut de USL, cu 47.000 de voturi. Consiliul local (CL) Craiova a legiferat în 2013 acest program social, însă derularea lui este condusă de primar, prin aparatul de specialitate. Potrivit Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, primarul este ordonator principal de credite (art. 63, alin 4, lit. a). El îndeplinește o funcție de autoritate publică (art. 61, alin 1) și beneficiază de un aparat de specialitate pe care îl conduce (alin 3), format din funcționari publici și personal contractual (alin 4). Primarul conduce serviciile publice locale (alin 5). Așa după cum scrie în HCL nr. 786/2013 privind acordarea pachetelor alimentare, hotărârea consiliului local este dusă la îndeplinire de „primarul municipiului Craiova, prin aparatul de specialitate” (art. 4). Așadar, machetele electorale care evidențiază pachetele alimentare și îndemnul pentru votarea primarului-candidat LOV și a listei de consilieri PSD+UNPR nu au fost lansate pe piață SIMULTAN (CONCOMITENT) cu distribuirea pachetelor, ci SUCCESIV (ULTERIOR) acestei operațiuni, dar ÎN CADRUL CAMPANIEI ELECTORALE. Cu alte cuvinte, „votează-mă, plasa cu alimente pe care ai primit-o ieri este pe programul inițiat de mine”. În acest context, lipsa unor precizări clare privind PROVENIENȚA FONDURILOR, ascunderea prin omisiune a finanțării programului social asumat de LOV și candidații PSD+UNPR este de analizat.

II. Legea zice că e caz de pușcărie

Am văzut care sunt faptele, haideți să vedem acum ce spune legislația electorală în această privință. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a elaborat anul acesta un ghid al finanțării campaniei electorale pentru alegerile locale (Hot. AEP nr. 19/2016). Potrivit acestuia, în campania electorală competitorii nu au voie să ofere, „direct sau indirect”, produse alimentare (art. 27, alin 3). De asemenea, art. 386, alin 1 CP spune că „oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi”.

III. Dar contează ce zice legea, când noi o interpretăm după cum bate vântul?

Raportându-ne la cele descrise mai sus, am căutat să aflăm care este punctul de vedere al organismelor care supraveghează derularea procesului electoral, în speță Biroul Electoral Central (BEC) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Presa locală a făcut nenumărate demersuri în acest sens. Cazul a fost pasat între BEC și AEP, iar aceasta din urmă a transmis recent un răspuns. AEP a invocat Legea nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale (art. 42), potrivit căruia autoritatea „este abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind veniturile și cheltuielile partidelor politice, ale alianțelor politice sau electorale, ale candidaților independenți, precum și legalitatea finanțării campaniilor electorale”. De asemenea, invocă art. 44 din aceeași lege, coroborat cu art. 44 din Normele metodologice de aplicare a legii (HG nr. 10/2016), cu sublinierea că „AEP controlează respectarea dispozițiilor legale privind finanțarea activității curente, cât și veniturile și cheltuielile partidelor politice”. În completare, se face referire la art. 36, alin (7) din Legea nr. 334/2006, care spune că „este considerat material de propagandă orice material scris, audio sau video, care îndeplinește următoarele condiții: a) se referă în mod direct la un candidat sau un partid politic care participă la alegeri sau referendum, clar identificat; b) este utilizat în perioada campaniei electorale, stabilită potrivit legilor privitoare la organizarea alegerilor; c) are obiectiv electoral și se adresează publicului larg; d) depășește limitele activității jurnalistice de informare a publicului”. După această înșiruire de legi, AEP concluzionează: „Prin urmare, acțiunea Primăriei Craiova la care faceți referire nu se încadrează în prevederile legale menționate mai sus și nu reprezintă distribuire de materiale de propagandă electorală”.

IV. Păi de ce n-ar face toți ca Olguța, dacă e ”legal”

Din precizările AEP, înțelegem că distruibuirea în campania electorală a 17.000 de pachete alimentare, în valoare de peste 265.000 de euro fără TVA, pe un program social finanțat din bugetul local, apoi asumarea imediată a lor de către primarul-candidat și partidele care îl susțin este legală. Practic, acest caz poate oferi o rețetă pentru primarii care doresc să-și sporească șansele în fața electoratului sărac: inițiază un program social cu distribuirea de alimente în preajma sărbătorilor mari; de regulă, în perioada Paștelui (aprilie – mai) și a Crăciunului (decembrie) se organizează alegeri locale, respectiv parlamentare; suprapunerea distribuirii alimentelor cu campaniile electorale este, evident, o coincidență; distribuirea pachetelor sociale alimentare și asumarea lor prin machete electorale se poate face nu simultan, ci succesiv, dar în cadrul campaniei electorale; AEP consideră că operațiunea nu este mită electorală din bani publici, ci perfect legală.