Parchetul General a deschis un dosar penal in legatura cu adresele contradictorii trimise de Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) catre Guvern privind listele de alegatori folosite la referendum. Doi magistrati sunt suspectati ca au scos dintr-o “eroare” un paragraf esential din adresa catre Guvern si prin care se dadea practic unda verde pentru a fi efectuat un mini-recensamant al listelor. Potrivit presei, este vorba de judecatorii Acsinte Gaspar (85 de ani) numit la CCR de fostul presedinte Ion Iliescu si de Tudorel Toader (64 de ani) propus de PNL.
Un al treilea judecator, Ion Predescu, numit in functie tot de Ion Iliescu, a iesit public recent si a declarat ca a doua adresa a CCR prin care era indreptata “eroarea” a fost adoptata ilegal, deoarece nu ar fi participat toti cei 9 membri ai CCR.
Pozitia lui Predescu era in conformitate cu o declaratie facuta recent de Ion Iliescu, in fapt indicatii directe adresate CCR:
“Trebuia din recensamant sa se desprinda doar situatia populatiei, iar Institutul National de Statistica a dat si un element la recensamant: avem o populatie stabila de 19 milioane, din care 4 milioane sunt pana in 18 ani, deci avem 15 milioane votanti. 8,5 milioane care au venit la vot inseamna 60% prezenta la vot. Asta e situatia de care Curtea Constitutionala nu poate sa nu tina seama”.
Pe 2 august, Curtea a solicitat relatii suplimentare Guvernului pentru stabilirea numarului de alegatori in baza caruia s-a organizat referendumul. Comunicatul către presa mentiona ca s-ar fi cerut Guvernului ”actualizarea listelor” de alegători, în timp ce decizia CCR, postata si pe site-ul oficial, era de solicitare adresata Guvernului de a transmite listele pe baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie. Dupa cateva zile, Curtea Constitutionala a revenit cu o adresa catre Guvern in care precizeaza ca a solicitat listele electorale permanente si listele in baza carora s-a organizat consultarea populara din 29 iulie si ca dintr-o greseala fusese omis un paragraf ce suna astfel: “Plenul Curtii Constitutionale a solicitat Guvernului listele electorale permanente, actualizate conform dispozitiilor art. 17 alin. 2 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, liste in baza carora s-a desfasurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu”.
Dupa demisia ministrului de Interne Ioan Rus si confruntat cu adresa modificata a CCR, Victor Ponta a fost nevoit sa renunte la mini-recensamant.
Ramane intrebarea cum a fost posibil ca, la acest nivel, sa fie facute atatea greseli de redactare a unor hotarari de o asemenea importanta. Un alt semn de intrebare este de ce CCR a lasat guvernului termen de o luna pentru a comunica liste electorale care erau deja actualizate si la care avea acces imediat?
Cine sunt cei trei judecatori despre care presa afirma ca sunt influentati de actuala Putere
Ion Predescu, a fost senator PDSR si PSD in patru legislaturi din perioada 1990-2004, fiind un apropiat al fostului presedinte Ion Iliescu. Apropierea de acesta i-a adus si functia de ministru al Justitiei perioada 3 septembrie – 11 decembrie 1996, in guvernul condus de Nicolae Vacaroiu.
Acsinte Gaspar a fost numit in functia de judecator la Curtea Constitutionala de catre fostul presedinte Ion Iliescu. Inainte de aceasta numire, el a fost deputat de Valcea, ales pe listele PDSR (in legislaturile 1996-2000 si 2000-2004) si ministru delegat pentru relatia cu Parlamentul (2000-2004). In iunie 2004, a fost desemnat ca judecator la CCR pentru un mandat de 9 ani.
Tudorel Toader (64 de ani) a fost numit in functia de judecator constitutional in anul 2006 la propunerea Grupului parlamentar al Partidului National Liberal.
Citeste si declaratiile de avere ale celor trei judecatori.
– Tudorel Toader aici.
– Acsinte Gaspar aici.
– Ion Predescu aici.
vrem si declartiile lor de avere.
Umbra nefasta a lui Iliescu se asterne din nou asupra tarii. Seniorul Neagu Djuvara are dreptate: tara nu va iesi la lumina pana cand Iliescu si ai lui nu vor fi judecati.
@Adrian, am postat si declaratiile lor de avere.
În vederea eliminării deficienţelor grave existente in JUSTITIE este necesară, DEPOLITIZAREA (decuplarea ei de sistemul politic) sau respingerea amestecului deciziei politice in functionarea sistemului judiciar. Ca atare normele ce reglementează “compoziţia” Curţii Constituţionale a României(CCR) şi a Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) precum şi unele proceduri judiciare trebuie revizuite astfel:
A. Pentru normalizarea activităţii C.C.R. se impun următoarele modificări;
– nr. membrilor să fie mărit de la 9 la 11, vârsta acestora să nu depăşească 62 de ani;
– membrii să fie alesi pentru o perioadă de cel mult 5 ani;
– 8 din nr. total de 11 membrii, să fie desemnaţi de către cele 16 Curţi de Apel din România (prin unul din algoritmi, fie primele 8 în primul mandat şi urmatoarele 8 în al doilea mandat, fie grupate câte două Curţi de Apel să-şi desemneze în comun cate un candidat de fiecare data), 1 candidat să fie desemnat de I.C.C.J. şi 2 din partea senatelor universităţilor de drept din Romania care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
B. Componenţa C.S.M. trebuie să asigure “conectarea sau racordarea” justiţiei la nevoia socială de dreptate si ordine publică firească. Pentru aceasta este necesar ca cei 25 de membri să fie aleşi pe un termen de 3 ani (unii cu prezenţă permanentă-funcţie de nevoile impuse de buna funcţionare a structurii, alţii doar atunci când sunt necesare consultări, dezbateri ori de adoptat hotărâri în plen). Din motive de obiectivitate si eficienta se impune ca structura C.S.M. să aibă urmatoarea componenţă;
– 14 jurişti (situaţi pe funcţii de execuţie sau de comandă cu o vechime de cel puţin 5 ani în structurile respective) desemnaţi de către colegiile de conducere şi liderii de sindicat (federaţii) din fiecare minister;
– 2 şefii ai direcţiilor de personal (cadre) din M.J. şi respectiv din Parchetul General;
– 3 membrii desemnaţi de colegiile de conducere ale Poliţiei Romane, S.R.I. şi S.I.E.;
– 1 membru desemnat de I.N.M.;
– 1 membru din partea Uniunii Barourilor de Avocaţi din România;
– 2 membri desemnaţi de Universităţile de Drept din România care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
– 1 membru marcant desemnat de Clubul Roman de Presă;
– 1 membru desemnat de instituţia Avocatul Poporului a cărui rol activ în societate lipseşte cu desăvârşire, deoarece are un statut confuz competenţele sale nu sunt clar delimitate, administrative sau de justiţie.
Pt.dl …AMERICANUL!
Prea tarziu stimate domn!
Noi nu am avut sansa RFG si a Comisiei Gauck.
S-au distrus dosarele,s-au pierdut urmele(ele se stiu numai intre fostii ofiteri si surse)si s-a dat la CNSAS numai balast,astfel incat a fost deconspirata Mona Musca etc.
Cei scapati,au acum copii si cu fondurile acoperite fac capitalism(adevarat,de cumetrie,fara valoare nou creata si competitivitate)de aceea PIB e praf!
Eu as incerca un scenariu:Domnule Iliescu,am gresit am intinat valorile comunismului,haideti inapoi la el ca sa avem slujbe cu totii!
Stiti ce raspuns as primi?
“element legionar”sau”la puscarie,…dupa ce ne-am varsat sangele…!”.
Asa incat solutii n-ar fi altele decat opinia civica,constienta si necontrolata sau…strainatatea.