Colegii noștri din cadrul BridgeGap de la Transparency International au publicat recent ediția din acest an a CPI (Corruption Perceptions Index), cel mai cunoscut barometru al corupției. CPI agregă anual o serie de evaluări realizate de experți independenți – provenind de la bănci sau agenții de rating – într-un indice național de percepție pentru 182 de țări și teritorii.
Rezultatele din acest an indică un scor mediu global de 42 din 100 (unde 100 înseamnă cel mai bun control al corupției), cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu.
România obține un scor de 45 din 100, arătând o stagnare a percepției asupra corupției în sectorul public și situându-se semnificativ sub media Uniunii Europene, care este de 62 de puncte.
Față de anul precedent, România înregistrează o ușoară scădere cu un punct, iar raportat la 2012 evoluția este marginală, în jur de un punct în plus. În clasamentul regional, România se situează printre ultimele trei state membre ale UE, alături de Bulgaria și Ungaria.
Autorii își exprimă îngrijorarea că, începând din 2012, 36 dintre cele 50 de țări care au înregistrat scăderi semnificative ale scorurilor CPI au cunoscut, de asemenea, o restrângere a spațiului civic. În multe dintre aceste țări se constată limitări ale libertății de exprimare, de asociere și de întrunire. Această situație se regăsește în statele cu cele mai mici scoruri – precum Sudanul de Sud (9), Somalia (9) și Venezuela (10) – dar și în țări europene precum Turcia (31) și Ungaria (40), care au înregistrat un regres semnificativ față de 2012 (a se vedea graficul de mai jos).
Această corelație nu este întâmplătoare. Așa cum a arătat în ultimii ani Indexul pentru Integritate Publică (IPI), care identifică factorii comuni ce stau la baza corupției, declinul libertății presei la nivel global a condus la scăderea integrității publice.
Există o relație cauzală între existența unei societăți civile active (capacitatea cetățenilor de a se asocia împotriva abuzului de funcție) și libertatea presei, pe de o parte, și capacitatea unei societăți de a-și controla conducătorii pentru a preveni abuzurile – ceea ce numim controlul corupției sau integritate publică – pe de altă parte. Intuiția Transparency International este corectă. Restrângerea spațiului civic la nivel național reprezintă o lovitură directă pentru politicile anticorupție. Percepția globală a unei creșteri a corupției, chiar și după cazuri precum #Epstein sau dezvăluirile din #PandoraPapers, nu este doar o impresie.
Pentru a înțelege de ce CPI crește sau scade, este necesar să privim în interiorul acestei „cutii negre” – exact ceea ce face IPI. Cei doi indicatori sunt puternic corelați, deși sunt construiți prin metodologii complet diferite. Prin urmare, IPI poate servi drept instrument pentru a înțelege – nu pentru a specula – de ce CPI are un anumit nivel și de ce evoluează sau stagnează. Graficul de mai jos prezintă doar un continent, Europa (dar îl puteți selecta pe cel de interes pe corruptionrisk.org), pentru a vedea clar de ce Ungaria se află în poziția actuală.
Așadar, înainte de a intra în panică, trebuie să înțelegem. Și abia după ce înțelegem, să acționăm – altfel riscăm să ajungem din nou în situația de a cere celor care conduc țările în mod abuziv să aplice legi împotriva lor înșiși.
Comunicatul Transparency International poate fi consultat aici.
Pentru analize suplimentare, urmăriți-ne pe corruptiondata.eu și www.corruptionrisk.org.
