Dan Mihai

CNP-ul, recensamantul si amenda pentru nedeclarare Personalizarea datelor recenzate nu era necesara scopului statistic

O intrebare care circula zilele astea este daca mai e sau nu obligatorie comunicarea CNP-ului cu ocazia recensamantului, avand in vedere ca purtatorul de cuvant al INS a declarat oficial, la 21 octombrie 2011, ca nu este obligatorie, iar, peste cateva, zile, la 25 octombrie 2011, INS a revenit si a afirmat ca este obligatorie.

De asemenea, pozitia publica -inadmisibil- oscilanta a INS-ului a generat si o alta problema: ce se intampla cu aceia care, in baza pozitiei exprimate de purtatorul de cuvant al INS, pozitie preluata de presa, in sensul neobligativitatii comunicarii CNP-ului, nu l-au mai comunicat (ori ca nu au dorit, ori ca nu li s-a mai cerut). Vor fi sau nu amendati?

Azi, 26 octombrie 2011, INS-ul a organizat o conferinta de presa cu scopul – mult prea indepartat – de a lamuri unele probleme privind recensamintul aflat in derulare. Pentru ca raspunsurile la unele intrebari au fost bilbaite, vom incerca sa facem cateva precizari:

1. Comunicarea CNP-ului este obligatorie, fiind prevazuta ca atare in lege. In acest caz, “legea” este Ordonanta Guvernului nr. 37/2007 privind efectuarea recensamantului populatiei si al locuintelor din Romania in anul 2011, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 566 din 17 august 2007.

OG nr. 37/2007 a fost modificata de mai multe ori, dar, este de mentionat ca inca de la data emiterii ei, din august 2007, s-a prevazut, in art. 12, ca la recensamant este prelucrat si CNP-ul, ceea ce impune obligatia de a comunica recenzorilor si CNP-ul.

OG nr. 37/2007 a fost semnata de primul ministru de atunci, Calin Popescu Tariceanu, si a fost contrasemnata de secretarul general al Guvernului – Ilie Gavril Bolojan, ministrul internelor si reformei administrative – Cristian David, ministrul muncii, familiei si egalitatii de sanse – Paul Păcuraru, ministrul dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor – Laszlo Borbely, precum si de reprezentanti ai INS-ului si ai ministrului economiei si finantelor (Varujan Vosganian).

Prevederea in lege a obligatiei de a comunica recenzorului CNP-ul este cel putin discutabila si nu se justifica in mod rezonabil, intrucat se ajunge la o personalizare a datelor obtinute de recenzor care nu era necesara scopului statistic pentru care a fost realizat recensamantul.

Prin colectarea CNP-ului si a raspunsurilor care trebuie date, obligatoriu, la cele peste 50 de intrebari, se ajunge la intocmirea unei fise cu informatii complete despre fiecare individ. Or, rostul recensamantului nu este de a fisa indivizii, ci de a obtine date statistice, care sunt, prin ele insele, incompatibile cu intocmirea de fise personale.

Cum s-a ajuns la aceasta situatie? Asa au vrut alesii nostri din 2007, dar si din 2008-2011, care nu au inlaturat aceasta obligatie, desi au modificat de mai multe ori OG nr. 37/2011. S-or fi gandit ca, indiferent daca sunt sau nu la putere (daca nu sunt, pot veni) nu strica sa aiba cite o fisa cu fiecare alegator. Ce sa se mai osteneasca sa caute date despre X prin tot felul de baze de date disparate, cand pot gasi totul intr-o singura fisa. De recensamant.

Dar, legea e lege. Asa ca este obligatorie comunicarea CNP-ului.

Care este, insa, sanctiunea necomunicarii CNP-ului?

Sanctiunile sunt prevazute in Hotararea Guvernului nr. 1502/2009 privind organizarea si desfasurarea recensamantului populatiei si al locuintelor din Romania in anul 2011, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 860 din 10 decembrie 2009. Hotararea nu a mai fost emisa de “Cabinetul Tariceanu”, ci de “Cabinetul Boc”.

Potrivit acestei reglementari (art. 21 alin. 1 lit.b si alin. 2 din HG 1502/2009), constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.500 la 4.500 lei refuzul furnizarii personalului de recensamint a informatiilor prevazute in programul de inregistrare sau furnizarea de date eronate sau incomplete.

Aici s-ar putea incadra necomunicarea CNP-ului. Este de mentionat, insa, ca necomunicarea CNP-ului nu este prevazuta ca atare, distinct, ca fiind contraventie, ci numai in forma ambigua si nedefinita de necomunicare a “informatiilor prevazute in programul de inregistrare”.

Acum, care sunt “informatiile prevazute in programul de inregistrare” n-as putea sti, pentru ca nici in OG 37/2007 si nici in HG 1502/2009 nu se explica ce inseamna “program de inregistrare” si nici care este continutul sau, astfel ca se ajunge la situatia sanctionarii unui cetatean pentru incalcarea unei obligatii care nu este definita in lege.

Dupa cum am aratat, legea nu defineste ce inseamna “program de inregistrare”. Or, pentru a pretinde unei persoane sa furnizeze informatii prevazute in programul de inregistrare, trebuie, mai intai, definit acest program de inregistrare si mentionat care este continutul informatiilor pe care le prevede.

Deci, in opinia mea, HG 1502/2009, din cauza lacunelor sale de redactare, nu poate sa justifice amendarea pentru necomunicarea CNP-ului, deoarece respectiva contraventie nu este clar prevazuta in lege.

Acest rationament este valabil intr-o lume normala. Sa nu uitam, insa, foamea actuala de resurse bugetare, asa ca, in realitate, se va forta legea si se vor aplica amenzi pentru necomunicarea CNP-ului.

Potrivit art. 21 alin. 3 din HG nr. 1502/2009, constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se fac de catre persoanele imputernicite de prefect, primar, precum si de alte persoane anume imputernicite în acest scop de către Comisia centrala pentru recensamintul populatiei si al locuintelor. Deci, in lipsa unei imputerniciri speciale in acest sens, recenzorul nu poate constata contraventia si nici nu poate aplica amenda. Dar, recenzorul poate informa persoana imputernicita, care va proceda apoi la efectuarea constatarii si la aplicarea amenzii.

Cei amendati ar putea, totusi, sa incerce contestarea amenzii, pe baza motivelor pe care le-am indicat mai sus.

2. Cu privire la amenzile aplicate pentru necomunicarea CNP-ului, in cazul recensamantului efectuat in perioada 21-25 octombrie 2011.

Reamintesc ca in perioada 21 – 25 octombrie 2011 a circulat in mass-media si in spatiul public informatia provenita de la o sursa oficiala de maxima incredere (INS, prin purtatorul de cuvant) in sensul ca nu este obligatorie colectarea/comunicarea CNP-ului.

Aceasta informatie a dus nu numai la refuzul comunicarii CNP-ului de catre persoanele recenzate, ci si la nesolicitarea CNP-ului de catre recenzori, care au aflat din sursa oficiala ca acesta nu mai trebuie colectat.

INS-ul este o sursa oficiala de maxima incredere pentru ca, potrivit art. 5 din OG nr. 36/2007, organizarea si efectuarea recensamantului se realizeaza sub aspect tehnico-metodologic de catre Institutul National de Statistica (INS).

Din acest motiv, consider ca nu exista posibilitatea legala de a amenda persoanele care nu au comunicat CNP-ul (pentru ca nu au dorit sau pentru ca nu li s-a
mai solicitat), in cazul recensamantului efectuat in perioada 21-25 octombrie 2011, intrucat au fost victima unei erori comune generata de organizatorul recensamantului.

Este evident ca lipseste latura subiectiva a contraventiei, intrucat persoanele recenzate in perioada respectiva nu au avut reprezentarea ca incalca vreo obligatie prin necomunicarea CNP-ului, atata vreme cat chiar organizatorul recensamantului a anuntat public ca nu mai este necesara comunicarea CNP-ului.

Pe langa aceasta, exista un principiu de drept care stipuleaza “Error communis facit jus”. Adica, o eroare generalizata intr-o comunitate, devine, juridic, un adevar. Astfel ca acela care a considerat eroarea comuna drept adevar si a actionat conform acesteia nu poate fi sanctionat.

Daca, totusi, acestor persoane le sunt aplicate amenzi, ele trebuie contestate, pe motivele mai sus expuse. Daca si instanta va mentine amenda contestata, va trebui actionat in judecata INS, ca autor al faptei care a produs un prejudiciu persoanei, prin inducere in eroare, si care a fost amendata din acest motiv.


Articole recente

Recomandări

7 thoughts on “CNP-ul, recensamantul si amenda pentru nedeclarare Personalizarea datelor recenzate nu era necesara scopului statistic

  1. Costel Chiş

    Cine imi asigura mie ,ca prin acest recensamant imi sunt protejate datele cu caracter personal ?Cine garanteaza ca mai sunt respectate drepturile omului in Romania?
    Arhivarea CNP-urilor tine mai degraba de o practica securista si nu are nici o legatura cu statistica.

    Reply
  2. AUDITORUL PUBLIC

    TOTI cei care au colaborat la Programul de RECENSAMANT trebuie sa-si de DEMISIA din functia publica detinuta. Nu este posibil sa ne facem de CACAO pe plan european cu un PROGRAM NATIONAL esuat din faza de derulare prin care sa dovedim INCOMPETENTA manageriala publica CRASA. Cei RESPONSABILI sunt VINOVATI pentru ca:
    – NU au facut o SIMULARE corespunzatoare a intregului proces de recensamant;
    – NU au trecut in formularele tipizate indicatori relevanti pentru a obtine din prelucrarea datelor cele mai importante fenomene sociale sau interpretari stiintifice;
    – NU au luat in calcul, la aplicarea acestui program nici un risc. MENEGEMENTUL RISCURILOR nu este aplicabil si pentru acesti iresponsabili din INS sau GUVERN;
    – NU s-a tinut cont de prevederile legale privind gestionarea datelor cu caracter cofidential, respectiv a CNP;
    – Cei vinovati au facut schimbari de regulament sau de metotologie pe timpul desfasurari procesului care au adus mari perturbatii bunului mers.
    Asteptam masuri uregente din partea PRIMULUI-MINISTRU pentru destituirea celor vinovati, nu poate fi SCOS tap ispasitor purtatorul de cuvant al INS.

    Reply
  3. Horia

    e penibil ca in Romania toate lucrurile se discuta mult dupa ce au fost decise si aprobate. Nimeni nu discuta proiectele de lege. Ele sunt un fel de “povesti” pentru romani. Numai legile care tocmai incep sa se aplice, incep sa-i “arda” si sa ii oblige sa discute. Nu degeaba se spune “Mintea romanului, cea de pe urma!”.
    E pacat ca nu s-a dezbatut acest proiect de lege atunci cand a fost ei lansat. E pacat ca abia acum, in timpul recensamantului, ne “trezim” ca avem o problema.
    Romania Curata si alte ONG-uri ar trebui sa creeze un think-tank care sa analizeze proiectele de viitor ale tarii (legi, etc.), nu doar pe cele “stringente” caci deja puse in practica.

    Reply
  4. Horia

    @Costel Chis:
    CNP-urile romanesti sunt oricum accesibile public. Acum cativa ani am dat intamplator in web peste un fisier cu arhiva CNP-urilor din toata tara (sau poate doar din Bucuresti). Erau acolo toate de gasit.
    M-am gandit atunci: tipic romanesc! Romanul tipa pe de-o parte ca nu vrea cip (chip) implantat sub piele, dar pe de alta permite ca CNP-urile sa umble brambura prin internet!
    (Ele erau postate acolo pe ideea ca diversi avocati, notari, etc. sa poata verifica CNP-ul declarat de una sau alta din persoanele cu care aveau de lucru… insa in felul asta, CNP-urile puteau fi folosite de oricine, pentru asa-numitul “furt de identitate”….!)

    Reply
  5. Stefana Bianu

    …pozitia in ARC fata de O.G. nr 37/2007 si H.G. nr 1502/2009 este intradevar tardiva,
    post-mortem…

    …sa nu ne mire ca Romania nu este Curata!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *